Sursă: Facebook/Tanczos Barna
România trebuie să caute şi variantele de continuare a producţiei de energie în termocentrale care funcţionează pe cărbune, însă vorbim strict despre acele grupuri care sunt autorizate din punct de vedere al mediului, nu despre centralele care nu au aşa ceva sau care au fost închise din acest motiv, a declarat, joi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, transmite Agerpres.
„Din punctul Ministerului Mediului, cele mai importante măsuri care trebuie luate se referă la simplificarea procedurilor şi urgentarea investiţiilor pentru finalizarea acelor care vor aduce un supliment de capacitate de producţie pe hidrocentrale în acele zone unde ele sunt foarte aproape de finalizare. Vorbim de investiţii finalizate în proporţie de 98-99%. Acolo trebuie să găsim soluţiile de finalizare în cel mai scurt timp şi chiar anul acesta să fie pornite cât se poate de multe capacităţi de producţie pe hidro. Este o resursă regenerabilă, care protejează mediul. Având în vedere, însă, situaţia critică în care se află toată Europa în urma acestui război, trebuie să căutăm şi variantele de continuare a producţiei în termocentrale care funcţionează pe cărbune. Vorbim strict de acele grupuri care sunt autorizate din punct de vedere mediu. Nu vorbim de pornirea centralelor care nu au autorizaţie de mediu sau care au fost închise din acest motiv. Vorbim de Turceni, de Rovinari, de Craiova, acele grupuri de producţie unde capacitatea nu a fost exploatată sau nu este astăzi exploatată la maxim, datorită pe de o parte lipsei de materie primă, de cărbune, care nu s-a mai exploatat în acel regim în care s-a preconizat acum 5 sau 10 ani. Acolo, companiile de specialitate vor creşte capacităţile de producţie, astfel încât să ne apropiem de capacitatea maximă a acestor instalaţii de ardere autorizate, repet”, a afirmat Tanczos, la Digi 24.
Întrebat dacă repornirea centralelor pe cărbune în România ar putea avea un impact asupra mediului, ministrul de resort a respins această idee, precizând faptul că acele centrale care au dus la infringement au fost închise în 2021 şi rămân închise.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Oficialul a menţionat că, prin Administraţia pentru Fondul de Mediu (AFM), va fi disponibil un buget de un miliard de euro până în 2024 pentru creşterea independenţei energetice totale sau relative a gospodăriilor faţă de sistemul naţional.
„Sper din tot sufletul ca această criză să dureze foarte puţin. Sper ca presiunea asupra mediului să fie doar pe o perioadă scurtă şi în această perioadă să găsim soluţii de creştere a capacităţilor pe alte resurse: gaz, hidrocentrale, regenerabile. Avem un plan de investiţii care va fi pus în practică prin Ministerul Mediului şi prin Ministerul Energiei pe fotovoltaice, pe creşterea capacităţilor, atât la nivel rezidenţial, unde Administraţia pentru Fondul de Mediu este instituţia care finanţează şi unde vom avea buget de un miliard de euro până în 2024 pentru creşterea independenţei totale sau relative a gospodăriilor faţă de sistemul naţional. Avem şi acele planuri de investiţii care sunt gestionate de Ministerul Energiei, pe PNRR sau pe resurse naţionale de finanţare. Sunt foarte multe investiţii care nu pot fi finalizate până la debutul sezonul rece (următor – n. r.). Tocmai de aceea, inclusiv la nivel european, se face o nouă strategie de stocare a gazului natural pentru perioada de iarnă, se fac noi strategii pentru această perioadă de criză. Sunt convins că România va fi pregătită pentru următorul sezon rece cu suficiente stocuri, atât gaz, cât şi alte stocuri dacă este nevoie, pentru a face faţă provocărilor”, a spus Barna Tanczos.
CE a trimis România în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea normelor privind combaterea poluării industriale
Pe data de 2 decembrie 2021, Comisia Europeană a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale şi neîndeplinirea obligaţiei de a adopta un program de control al poluării atmosferice.
Potrivit Executivului comunitar, în primul caz, România nu a asigurat funcţionarea a trei instalaţii industriale cu deţinerea unei autorizaţii valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea.
În al doilea caz, România nu şi-a adoptat primul program naţional de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici (Directiva PNE).
Înainte de a trimite România în faţa Curţii pentru nerespectarea Directivei privind emisiile industriale, Comisia a adresat ţării noastre o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018, o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019 şi un aviz motivat în iulie 2020.
De asemenea, în al doilea caz, forul european a mai transmis României o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2020, precum şi un aviz motivat în octombrie 2020.
Ulterior acestui anunţ, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a susţinut că România a închis definitiv două dintre cele trei centrale de mare ardere pentru care a fost trimisă în judecată şi că, tocmai de aceea, “este ciudat modul în care a acţionat Comisia Europeană”.
„Este vorba despre o trimitere în judecată pe un caz de infringement pe cele trei instalaţii de mare ardere – Centrala Govora şi cele două centrale de la Deva. Din cele trei instalaţii de ardere, două sunt închise definitiv de România. Tocmai de aceea este ciudat modul în care s-a acţionat ieri (joi, 2 decembrie 2021 – n. r.), pentru că cele două centrale sunt închise definitiv. Oamenii au fost disponibilizaţi, s-au plătit salarii compensatorii. Într-adevăr, în cazul Govora este o problemă specială, pentru că o mare parte din oraş este în continuare conectată la sistemul de încălzire centralizat. Zeci de mii de familii primesc, iarnă de iarnă, căldură din această centrală. Tocmai de aceea, Consiliul Judeţean, în calitate de proprietar al acelei centrale, nu a închis, neavând fonduri de modernizare în ultimii ani. Am avut o perioadă de tranziţie până în 2013, ce nu a fost respectată. Nu au fost făcute modernizările care trebuiau să fie puse în practică şi Comisia Europeană a decis trimiterea în judecată a României. În cele două cazuri de centrale închise definitiv nu sunt probleme. În al treilea caz vom încerca să explicăm Comisiei că acolo retehnologizarea trebuie făcută cu condiţia ca acele persoane să nu rămână fără căldură pe timpul iernii”, a declarat Tanczos.