Sursa foto: Facebook / STS
Toate instituţiile publice trebuie să înţeleagă faptul că implementarea cloud-ului guvernamental se face în interes naţional, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, citat de Agerpres.
“Ţin minte de când eram ministrul Digitalizării că teama aceasta a instituţiilor publice de a-şi aduce bazele de date în cloud că nu le sunt protejate bazele de date nu este justificată. Până la urmă, toate instituţiile publice trebuie să înţeleagă că acest demers este unul în interes naţional şi aici discutăm despre mai bune servicii adresate populaţiei. Este de dorit ca de acasă să putem să avem acces în format digital la certificatul de naştere, să nu mai pierdem vremea pe la tot felul de proceduri care mai de care mai sofisticate. Dar, una peste alta, şi pentru mediul de afaceri, până la urmă, s-a găsit soluţia pentru ofertele de digitalizare pe care le au în cloud-ul guvernamental. Pe de altă parte, nu pot să nu remarc faptul că încă sunt discuţii pe această temă. Că, de exemplu, pe servicii publice ale statului, de educaţie şi sănătate, din cauza lipsei capacităţii instituţionale de a gândi procese integrate de digitalizare, mai sunt instituţii care mai au mult de îmbunătăţit pe partea aceasta activităţilor de digitalizare”, a menţionat Boloş.
Ministrul a susţinut, totodată, că este alocat un buget de 100 de milioane de euro prin Programul Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor digitale în domenii ca educaţie şi sănătate.
“În Programul Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare am prevăzut un proiect în care cele două mari servicii publice – educaţia şi sănătatea – să poată fi sprijinite la nivelul cerinţelor digitale minimale pe care le au. Dau exemplu spitalul, cu foia de observaţii sau cu dosarul medical, ori catalogul în cazul educaţiei. Acestea să poată să fie servicii prin care instituţiile specializate ale statului să-şi aducă aportul şi să se bucure toţi cetăţenii care accesează serviciile de educaţie şi de sănătate de aceste condiţii minimale de digitalizare. Proiectul este de 100 de milioane de euro şi finalitatea lui este să avem aceste mecanisme instituţionale, astfel încât îmbunătăţirea calităţii serviciilor de educaţie şi de sănătate, pe partea digitală, să poată să fie una pragmatică şi realistă. Când am început primul mandat, în 2019, m-am chinuit foarte mult să urnesc din loc aceste proiecte de digitalizare pentru marile servicii publice, dar n-am putut să fac mai nimic, recunosc acest lucru. Pe fondul acestor experienţe, am zis că trebuie să găsim o soluţie pentru ca toţi oamenii să se poată bucura de investiţiile acestea pe care să le facem, mai ales pe componenta digitală şi banii pe care îi avem alocaţi în PNRR”, a afirmat oficialul.
Luna trecută, pe 20 septembrie, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) au publicat în transparenţă decizională proiectul Hotărârii de Guvern ce vizează principiile de funcţionare, standardele şi modalitatea de operaţionalizare a Platformei de Cloud Guvernamental.
Cloud-ul guvernamental este livrabilul fundamental al investiţiilor în transformarea digitală a României din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) Componenta 7 – Transformare Digitală.
Potrivit autorităţilor, platforma de cloud gvernamental va facilita transformarea României într-o economie bazată pe date, sigură, dinamică şi sincronizată cu direcţiile strategice de acţiune ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte guvernanţa datelor. Furnizarea serviciilor de cloud (FSC) oferite în cadrul Platformei de cloud guvernamental va fi asigurată de ADR către instituţiile publice, în calitate de utilizatori ai serviciilor de cloud (USC).
Principiile pe care se bazează implementarea Platformei de cloud guvernamental sunt: implementarea conceptului “doar o singură dată”, prin care datele minimal necesare sunt solicitate o singură dată; interconectarea sistemelor informatice ale administraţiei prin accesul sigur, rapid şi facil la servicii, cu accent pe trasabilitatea accesului; respectarea standardelor şi a criteriilor privind proiectarea şi furnizarea serviciilor; accesul securizat la date; asigurarea transparenţei prin care proprietarii şi administratorii datelor au control asupra acestora şi orice operaţiune de prelucrare a datelor este jurnalizată în vederea auditării ulterioare.
Dezvoltarea cloud-ului va produce beneficii, precum reducerea costurilor şi creşterea calităţii activităţilor sectorului public, inclusiv în ceea ce priveşte prestarea serviciilor publice şi a creşterii calităţii relaţiei cu cetăţeanul.
Cloud-ul guvernamental asigură interconectarea sistemelor digitale ale sectorului public, cu beneficii concrete pentru cetăţeni: One-stop shop – acces direct la toate serviciile publice, prin integrarea celor 36 de evenimente de viaţă şi a serviciilor de e-guvernare într-o singură platformă; statul român, accesibil la un click distanţă – cetăţeanul va putea solicita şi primi documente de oriunde, oricând; economie de timp – fără cozi, fără nicio deplasare fizică la instituţiile publice; trasabilitate – cetăţeanul va putea avea un istoric al interacţiunilor sale cu administraţia; jurnalizare – procesarea datelor se va face transparent, la nivelul sistemelor IT ale instituţiilor publice beneficiare, astfel încât cetăţenii au posibilitatea să vizualizeze accesarea datelor; siguranţă – cloud-ul guvernamental va beneficia de cele mai avansate sisteme de securitate cibernetică disponibile.
De-a lungul timpului, proiectul cloudului guvernamental a atras o serie de critici din mediul privat.
Asociația pentru Tehnologie și Internet (Apti) a criticat proiectul ordonanței de urgență care reglementează guvernanța Cloud-ului Guvernamental. „O lege nu trebuie să interzică anumite soft-uri doar pentru că au o licență liberă”, spunea asociația.
Alexandru Lăpușan, vicepreședintele Asociației Patronale a Industriei de Software (ANIS) și CEO al companiei Zitec, a criticat dur proiectul de Ordonanță de Urgență postat în dezbatere publică de Autoritatea pentru Digitalizare în România (ADR). Lăpușan a atras atenția că proiectul de OUG ar da ”un control absolut și discreționar asupra softului tuturor instituțiilor și datelor tuturor cetățenilor către SRI și STS” și a spus că UE nu ar trebui să finanțeze proiectul în forma propusă de guvern.
O altă problemă: Numeroase instituții publice refuză să utilizeze Cloud-ul Guvernamental, un instrument de digitalizare a administrației publice, care va fi finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Unele dintre acestea sunt instituții cu date esențiale pentru digitalizare, precum Registrul Comerțului.
Ministerul Digitalizării condus de ministrul Marcel Boloș a răspuns la finalul lunii trecute la mai multe critici adresate ordonanței pentru operaționalizarea cloud-ului guvernamental, despre care specialiștii au spus că interzice anumite softuri, este un abuz de fonduri publice utilizate netransparent, „va bloca digitalizarea României timp de 20-30 de ani” și că statul vrea să centralizeze tot software-ul de digitalizare a instituțiilor publice sub umbrela unei singure autorități.
Într-un comunicat de presă și un document, Ministerul Digitalizării a explicat de ce este nevoie de o ordonanță de urgență, dacă mediul privat va fi implicat în proiect, dacă datele cetățenilor vor fi accesate abuziv sau dacă instituțiile de stat și sectorul public vor putea să achiziționeze servicii publice de cloud, cum ar fi Zoom. Mai multe AICI