Sursa foto: Pixabay
Proiectul de ordonanță privind cloud-ul guvernamental va avea un impact negativ asupra reformei administrației publice și va conduce la un viitor blocaj al transformării digitale în România, fiind totodată un abuz de fonduri publice care va fi utilizat într-o manieră netransparentă, acuză experți independenți în transparență și digitalizare, care au trimis o scrisoare de avertizare la Comisia Europeană. Documentul a fost obținut de Economedia. Scrisoarea către Bruxelles vine în contextul în care cloud-ul guvernamental va fi finanțat bani europeni, respectiv 500 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În data de 17 martie, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care se pregătește să operaționalizeze Cloud-ul guvernamental, un proiect care să înlocuiască sistemele IT ale ministerelor și autorităților publice, care va fi finanțat cu 500 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Economedia a scris deja despre controversele din jurul acestui proiect de ordonanță de urgență, AICI.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Acum, doi experți în transparență și digitalizare au atras atenția și Comisiei Europene cu privire la blocajele la care va duce acest proiect. Scrisoarea către Bruxelles este semnată de Ana-Maria Stancu, fondator al startup-ului Robohub implicat în proiecte de educaţie digitală, și Radu Puchiu, fost secretar de stat la Cancelaria premierului și co-fondator al H.appyCities, organizaţie ce construieşte aplicații și platforme digitale pentru orașe.
Cei doi susțin, în scrisoare, că prin ordonanța privind cloud-ul guvernamental „ne confruntăm cu o situație care, prin consecința ei, ar putea afecta atât reformele propuse prin PNRR, cât și viitorul transformării digitale în România”.
„Ordonanța de Urgență, care limitează procesul de consultare publică la 5 zile, este folosită pentru a forța o configurație instituțională de guvernare a cloud-ului, fără a ține cont de bunele practici internaționale, de procesul de consultare și, mai ales, de orice analiză a situației actuale”, arată documentul.
Câteva dintre problemele identificate de către cei doi experți cu privire la fezabilitatea acestei arhitecturi:
„- Acesta este un subiect care a fost inițiat din 2017 și agreat cu Comisia Europeană la acel moment. La sfârșitul anului trecut și anul acesta consultările cu comunitatea IT&C au avut loc în cadrul unui grup de Lucru din Comisia de IT&C din Camera Deputaților. În timpul acestor consultări s-au tras multe concluzii și multe recomandări pentru abordarea acestui demers. Ordonanța menționată pur și simplu ignoră toate aceste puncte de vedere și discuții și invocă o „urgență” care de fapt este o situație cunoscută de câțiva ani.
– Proiectul Ordonanței ignoră și realitatea altor țări care au inițiat un astfel de proiect și în cele din urmă au eșuat, adoptând o abordare total diferită. Proiectul nu ține cont de acest lucru și nici nu face o analiză pentru a arăta de ce această propunere ar avea mai mult succes decât cea a celorlalte țări. Platformele Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Interne și ale altor mari baze de date naționale sunt sisteme eterogene, fără specificații tehnice comune, ceea ce face extrem de dificilă migrarea fără specialiști cu experiență în cloud.
– Proiectul nu are o analiză clară a aplicațiilor care vor fi migrate în cloud guvernamental. Menționează doar că aceste aplicații sunt vechi și că au probleme de suport. Fără a identifica care sunt aceste aplicații, o arhitectură care este fezabilă să funcționeze pe termen mediu și lung este imposibil de creat.
– Dacă această Ordonanță va fi aprobată, va fi dificil pentru orice instituție publică să justifice orice altă investiție în sisteme informatice, atâta timp cât cloud-ul guvernamental este prezentat ca gratuit și instituția este obligată să migreze în cloud-ul guvernamental.
– Din forma actuală a Ordonanței, care nu este foarte specifică, teama noastră este că Serviciul Special de Telecomunicații va deveni singurul factor de decizie privind oportunitățile și implementarea oricărui fel de digitalizare în sectorul public. În plus, publicul nu va avea informații despre modul în care sunt utilizate datele, cum sunt controlate și protejate, cu atât mai puțin să le auditeze”.
Semnatarii scrisorii, experți independenți în transparență și digitalizare, își exprimă așadar o „mare îngrijorare cu privire la impactul negativ asupra reformei administrației publice și a țintelor la care România s-a angajat prin PNRR, precum și la un viitor blocaj al transformării digitale în România”.
„Considerăm că acesta va fi un abuz de fonduri publice care va fi utilizat într-o manieră netransparentă și într-o manieră care să nu-l facă utilizabil pe termen mediu și lung, ceea ce contravine scopului PNRR. Vă cerem sprijinul pentru a convinge Guvernul României să revină asupra planului, respectând jaloanele și să urmeze un proces de consultare publică incluziv și amplu pentru această lege importantă”, conchid experții.
Citește și: