Foto: Petre Daea, Facebook
În luna martie a anului viitor vor începe lucrările la încă 35 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan, un proiect important care va aduce beneficii agricultorilor din zonă, în condiţiile în care aproape trei amenajări de irigaţii din Ialomiţa, Brăila şi Buzău vor putea fi alimentate gravitaţional, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
“În martie anul viitor, vor începe lucrările la Canalul Siret-Bărăgan, încă 35 de kilometri. Din păcate, proiectul pe care eu l-am lansat cât am fost director la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a fost stopat, a fost scos inclusiv din achiziţiile publice. În momentul de faţă se lucrează la acest proiect şi eu sunt convins că în martie anul viitor vom vedea excavatoare în zonă. Realizarea Canalului Siret-Bărăgan are un rol foarte important, aduce beneficii agricultorilor de zonă, pentru că aproape trei amenajări de irigaţii importante, din Ialomiţa, Brăila şi Buzău, pot fi alimentate gravitaţional din acest canal, iar Ministerul Agriculturii şi ANIF nu vor mai avea costuri cu energia pentru a pompa apa din Dunăre”, a precizat Florin Barbu.
Acesta a subliniat că pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii au fost alocate fonduri de peste 500 de milioane de euro din Planul Strategic PAC 2023-2027, respectiv 400 de milioane pentru organizaţiile de udători şi 100 de milioane de euro pentru amenajări locale.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Anul acesta vom lansa reabilitarea sistemelor de irigaţii, infrastructură secundară. Vor fi alocaţi 400 de milioane de euro pentru organizaţiile de udători, dar am conceput în Planul Strategic şi o componentă separată de 100 de milioane de euro pentru amenajări locale. Ce înseamnă aceste amenajări locale? Concomitent, când realizăm Canalul Sire-Bărăgan, fermierii din zonă pot să acceseze fonduri pe amenajări locale, cu adeverinţă eliberată de către ANIF, pentru a-şi face instalaţiile de irigat şi a-şi putea iriga culturile. Dacă nu mergem concomitent şi nu gândim aceste investiţii, ajungem să facem încă 35 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan şi constatăm că peste 4-5 ani nu irigă nimeni”, a susţinut el.
Potrivit sursei citate, în momentul de faţă doar 5 kilometri din Canalul Siret Bărgan sunt finalizaţi şi totodată funcţionali, deservind 7.000 de hectare.
“Cei 5 kilometri au fost finalizaţi atunci când eram director general la ANIF, împreună cu domnul ministru Petre Daea. Pentru prima oară a fost reabilitată o staţie pe Canalul Siret-Bărăgan, funcţională şi în momentul de faţă pentru 7.000 de hectare. A fost pentru prima oară când s-a irigat din Canalul Siret-Bărăgan. A fost un proiect de succes şi pot să vă asigur că irigaţiile în România vor fi finalizate, pentru că este proiectul meu de suflet”, a transmis şeful de la Agricultură.
Întrebat la cât se ridică costurile pentru realizarea celor 35 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan, ministrul a transmis că încă se lucrează la acest proiect şi nu poate furniza deocamdată costurile totale, însă a menţionat că “nu sunt sume care să ne dea pe spate”.
“Când am fost preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor am suplimentat fondurile Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii de la 1 miliard de euro la 1,5 miliarde de euro şi tot în calitate de preşedinte al Comisiei de Agricultură, împreună cu colegul meu, fostul ministru Adrian Chesnoiu, am putut da o lege prin care 50% din consumul de energie la organizaţii să fie suportat de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare”, a adăugat el.
Totodată, ministrul Agriculturii a dat asigurări că până în 2027 se va finaliza programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii pe 2 milioane de hectare, din totalul celor 2,8 milioane hectare pe care România are amenajate sisteme de irigaţii.
“Aş vrea să clarific lucru şi pentru presă şi pentru majoritatea oamenilor. Trebuie să înţelegem că România are 9 milioane de hectare, dar amenajate cu irigaţii sunt aproape 2,8 milioane. În programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii sunt 2 milioane de hectare. Sunt sigur că până în 2027 aceste proiecte vor fi finalizate. Gândiţi-vă că noi putem scoate pe 2 milioane de hectare irigate cât scoatem pe celelalte nouă neirigate. Aş vrea foarte mult să înţeleagă lumea şi să nu se mai pună presiune, pentru că şi eu am fost acuzat, toată lumea a fost acuzată că au fost furaţi banii investiţi în sistemele de irigaţii. Acei bani care au fost investiţi în sistemele de irigaţii sunt acolo, pentru că în momentul de faţă avem aproape 1,4 milioane de hectare puse la dispoziţie şi aproape 870.000 de hectare irigate. Atunci când eu am ajuns la ANIF se irigau doar 147.000 de hectare în România”, a explicat oficialul MADR.
Barbu a mai spus că investiţiile în reabilitarea sistemului de irigaţii sunt “investiţii foarte grele”, pentru că nu se pot realiza tot timpului anului ci doar în perioadele în care agricultorii nu au nevoie de irigaţii şi de aceea “trebuie să avem răbdare” .
“Sunt investiţii foarte grele. Trebuie să avem răbdare. Pe perioada de vară când beneficiarii solicită apă trebuie să oprim aceste şantiere. Practic, în sistemul de irigaţii se lucrează patru luni pe timp de iarnă şi patru luni pe timp de primăvară. De aceea se merge un pic cam greu cu reabilitarea sistemului de irigaţii, pentru că nu putem să oprim canalele cu apă deoarece fermierii au nevoie de apă. Vedeţi ce temperaturi sunt şi cum ne influenţează schimbările climatice. Pot să vă spun că un milion de hectare de porumb irigat în România înseamnă 14 milioane de tone de porumb, cât facem practic pe cele 9 milioane hectare”, a mai spus ministrul.
Acesta a adăugat că niciodată nu se va putea iriga pe toate cele 9 milioane de hectare pentru că există amenajări de irigaţii doar pe 2,8 milioane de hectare.
“Nu se pot iriga 9 milioane hectare, nu există aşa ceva. Asta vreau să vă spun şi să înţeleagă toată lumea. În România sunt amenajate 2,8 milioane de hectare. Sunt anumite sisteme, anumite lacuri de acumulare, anumite râuri care străbat zone agricole, dar pe acele amenajări prindem bani pentru a-şi realiza amenajări locale de irigaţii, dar se pretează mai mult amenajări de irigaţii prin subteran, că nu au capacitatea de apă ca să poată iriga, pentru că numai prin irigare 30% se face prin evapotranspiraţie”, a explicat ministrul Agriculturii.
Nu în ultimul rând, Florin Barbu a susţinut că România are forţa de muncă bine pregătită în specialitatea de îmbunătăţiri funciare, inclusiv tineri, subliniind că multe sisteme de irigaţii din alte ţări au fost făcute cu specialiştii români de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare.
“Eu spun că avem specialişti în domeniul îmbunătăţirilor funciare. Mai meseriaşi decât cei de la Institutul de Proiectare de Îmbunătăţiri Funciare din România nu cred că sunt în lumea asta, pentru că sistemele de irigaţii din celelalte ţări au fost făcute cu specialişti români de la acest institut, iar pe perioada în care am fost director la ANIF i-am luat de la Academie pe toţi care terminau şi îi integram în sistem, instituţie care are foarte mulţi tineri pregătiţi exact pe specialitatea îmbunătăţiri funciare”, a concluzionat şeful MADR.
Canalul Siret-Bărăgan este un proiect început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care urma să aducă apele din râul Siret către câmpurile Bărăganului. Canalul trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Construirea canalului urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri.