Foto: Dreamstime
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina în urmă cu un an a adus consecințe economice negative, într-un context economic deja instabil, iar în rândul populației, cea mai evidentă implicație a fost creșterea record a inflației după izbucnirea răzbuiului, atât în România, cât și în întreaga Europă, subliniază echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Scumpirile s-au manifestat mai accentuat în două sectoare importante și vitale atât pentru industrie, cât și pentru populație în general: energia și sectorul alimentar, arată analiza care urmărește evoluția inflației de la începutul războiului, principalele creșteri de prețuri, dar și fluctuațiile de pe piața energetică.
Un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia – consecințe economice și perspective pentru anul 2023
„Pe lângă implicațiile sociale și politice, războiul Rusiei în Ucraina lansat în februarie 2022 a adus consecințe economice negative într-un context economic deja instabil din cauza necesității gestionării situației dificile din perioada post-pandemie. În rândul populației, cea mai evidentă implicație a fost creșterea record a inflației după izbucnirea răzbuiului, atât în România, cât și în întreaga Europă, nivelul anual al acesteia în România depășind 16% spre finalul anului 2022”, amintesc economiștii.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Aceștia subliniază că, dincolo însă de această rată anuală record a ultimelor decenii, creșterea prețurilor s-a manifestat mai accentuat în două sectoare importante și vitale atât pentru industrie, cât și pentru populație în general. „Primul sector lovit de război este sectorul energetic, unde am asistat la creșteri semnificative de preț pe plan internațional, având efecte similare și pe plan național. Chiar și cu schemele de ajutor din România, în categoria mărfurilor nealimentare inflația și-a pus amprenta în primul rând asupra produselor energetice: de la începutul războiului până la finalul anului 2022, prețul energiei electrice a crescut cu 53%, iar prețul gazelor naturale cu 42% – acestea fiind în același timp cele mai mari creșteri în categoria mărfurilor nealimentare”, arată analiza.
Această creștere a prețurilor în sectorul energetic a pus o presiune semnificativă atât asupra gospodăriilor, cât și asupra industriilor intensive din punct de vedere energetic, precum, industria metalurgică sau fabricarea de produse chimice. Majoritatea companiilor din aceste sectoare au fost nevoie să-și reducă activitatea, limitând capacitățile de producție, și limitând astfel și posibilitățile de creștere economică, menționează economiștii. Astfel industria a devenit cel mai afectat sector economic în 2022, serviciile având în schimb o contribuție mai semnificativă la creșterea economică de peste 4,5% în anul precedent.
Un al doilea sector afectat grav de războiul ruso-ucrainean este cel alimentar. „Atât creșterea prețurilor produselor energetice, cât și insecuritatea furnizării de produse agricole din zonele afectate de război au condus la o explozie a prețurilor alimentelor. În România, prețurile alimentelor în general au crescut cu 18% în doar 10 luni de după izbucnirea războiului, peste rata inflației din decembrie 2022. Situația dificilă poate fi surprinsă însă în cazul unor alimente de bază, precum zahărul unde creșterea de preț în perioada februarie-decembrie 2022 a fost de 60%. În lista de top a creșterilor prețurilor alimentelor regăsim și alte produse de bază, precum untul (+41%), uleiul comestibil (+32%) sau margarina (+31%)”, conform analizei economiștilor.
Menționăm în acest context și că inflația a încetinit ușor în ianuarie. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022 este 15,1%, arată cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În ianuarie 2023 față de ianuarie 2022, mărfurile alimentare sunt mai scumpe cu 22,47%, cele nealimentare cu 11,88%, iar serviciile cu 10,27%. În ianuarie 2023, energia electrică e cu 21% mai scumpă decât în ianuarie 2022, iar gazul cu 27%, conform INS.
Care sunt riscurile economice pentru anul 2023?
Cu un grad relativ ridicat de independență energetică față de Rusia, România are perspective economice relativ optimiste pentru anul 2023. „Chiar dacă creșterea economică se va încetini vizibil, previziunile noastre arată o potențială creștere a PIB-ului de 2,5% în anul 2023, iar inflația se va reduce la o singură cifră până la finalul anului, calculele noastre arătând că nici atingerea unui nivel de 7,5% nu este imposibilă”, consideră economiștii de la UBB.
Din punct de vedere energetic, riscurile se vor reduce în anul 2023 față de anul precedent. „Industria Uniunii Europene s-a acomodat deja într-o mare măsură la creșterea prețurilor energetice prin reducerea activităților de producție în sectoarele industriale care consumă multă energie. Efectul acestei adaptări își va pune amprenta asupra creșterii/ stagnării economice a țărilor europene în anul 2023, dar reduceri suplimentare ale producției industriale sunt mai puțin probabile. În continuare însă rămâne un risc important necesitatea de a înlocui gazele rusești cu alte surse, precum gazele LNG, domenii în care sunt necesare investiții suplimentare”, menționează analiza.
Un alt risc pe piața energetică este legat de evoluția prețului produselor energetice. „Chiar dacă după creșterile nemaiîntâlnite ale prețurilor de pe piața energetică acestea au revenit la nivelul de dinaintea războiului (de exemplu, prețul gazelor naturale de pe bursa olandeză TTF), iar rezervele curente în întreaga Europă par a fi mai mult decât suficiente (de exemplu, gradul de umplere a depozitelor de gaze naturale din Europa), pe parcursul anului curent pot apărea noi factori de risc. Economia mondială va continua pe o pantă de creștere, mai modestă, generând cerere continuă pe piața energetică, la care va contribui și relansarea activităților economice în China, după lockdown, un consumator major pe piața energetică globală, iar investițiile în sectorul energetic continuă să rămână destul de slabe. Această potențială discrepanță între cerere și ofertă poate duce la noi instabilități ale prețului energiei cu creșteri temporare, dar abrupte”, avertizează economiștii.
În această perioadă, gradul de umplere al depozitelor e de 62% în UE și de 47,55% în România, conform datelor Gas Infrastructure Europe.
De altfel, în ceea ce privește iarna 2023-2024, chiar directorul executiv al Agenţiei Internaţionale a Energiei, turcul Fatih Birol, a avertizat recent Uniunea Europeană (UE) şi guvernele europene în legătură cu „excesul de încredere” după ce au depăşit această iarnă fără mari probleme în privinţa aprovizionării cu energie şi a afirmat că următoarea iarnă poate fi „şi mai complicată”, conform relatărilor agenţiei EFE, citată de Agerpres. De asemenea, directorul IEA a subliniat că UE importă din ce în ce mai multe gaze naturale lichefiate, dar capacitatea suplimentară în 2022 a fost “una dintre cele mai scăzute din istorie”, la aceasta adăugându-se un al treilea motiv, şi anume faptul că China va reveni anul acesta pe piaţă ca un „mare cumpărător” de gaze, după ce a depăşit o perioadă de contracţie a consumului. „Văd că guvernele au un exces de încredere. Rolul nostru este să le spunem că treaba nu s-a terminat şi că iarna viitoare va fi un alt test important”, a afirmat el.
Analiza Romanian Economic Monitor mai menționează că și pe piața globală a produselor agricole și în special a cerealelor, un risc similar trebuie luat în considerare. „O dată cu continuarea războiului capacitățile de producție rămân vulnerabile și o creștere a cererii globale poate conduce la o continuare a creșterii prețului produselor agricole de bază, punând în pericol trendul de scădere a inflației. Dat fiind faptul că riscul geopolitic legat de războiul Rusiei în Ucraina rămâne în continuare ridicat, cu multiple scenarii posibile privind escaladarea conflictului începând cu primăvara acestui an, incertitudinile economice rămân și ele ridicate. Chiar dacă scenariul de bază este relativ optimist pentru economia României pentru anul curent (temperarea treptată a inflației pe parcursul anului 2023, cuplat cu evitarea recesiunii economice), continuarea sau escaladarea războiului înseamnă că pericolele de pe piața energetică și cea alimentară rămân scenarii posibile ce trebuie monitorizate atent și pe parcursul acestui an”, menționează economiștii.
Despre cum au supraviețuit unui an de război ecomiile Ucrainei, Rusiei, României, vezi și: