GERB, partidul bulgar fondat de Boiko Borisov, reia ideea a două reactoare noi la Kozlodui, dar americane

kozlodui

GERB (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partid politic bulgar de centru-dreapta, fondat de fostuș primar al Sofiei Boiko Borisov, depune o decizie cu privire la reactoarele VII și VIII ale Centralei Nucleare de la Kozlodui, a anunțat marți liderul partidului Boiko Borisov, fără a oferi detalii. Este vorba despre două unități noi cu reactoare Westinghouse AP 1000, a aflat ziarul „24Chasa” din surse avizate, scrie Rador.

Ca și până acum, guvernul va fi desemnat să încheie un acord cu guvernul Statelor Unite pentru dezvoltarea energiei nucleare. Acesta va include, de asemenea, construirea unei noi capacități. Proiectul de acord este supus ratificării de către Adunarea Națională de la Sofia.

Se va propune ca Parlamentul să oblige Consiliul de Miniștri ca până la 1 martie 2023 să întreprindă acțiuni pentru luarea unei decizii în temeiul art. 45 din Legea privind utilizarea în siguranță a energiei nucleare pentru construirea unei centrale pe un amplasament aprobat de Agenția de Reglementare Nucleară. De asemenea, se propune ca acest obiectiv energetic să fie de importanță națională – conform Legii amenajării teritoriului și Legii proprietății de stat. Guvernul va fi însărcinat și cu obligația de a lua măsuri pentru demararea unei proceduri de notificare a proiectului de către Comisia Europeană.

Fostul șef al Centralei Nucleare de la Kozlodui, Valentin Nikolov, care a fost director executiv al Holdingului Energetic Bulgar și șeful Comisiei pentru Energie din Parlamentul bulgar, a spus că centrala de la Kozlodui deține un amplasament autorizat pentru Unitatea VII, are și un studiu de fezabilitate pentru două unități noi din 2013 în două variante. Primul este de tip hibrid – cu reactoare rusești și automatizare non-rusă. Al doilea este pentru reactoarele AP 1000 ale companiei americane Westinghouse. Pentru noile blocuri, există și un studiu geologic, precum și o Evaluare a Impactului Asupra Mediului (EIAM), care ia în considerare ambele variante.

Încă în 2013, în timpul guvernului Oreșarski, ministrul economiei și energiei Dragomir Stoinev a vizitat sediul Westinghouse tocmai datorită celei de-a treia generații de reactoare AP1000. La întoarcere, el a cerut tuturor forțelor politice să se unească în jurul noii tehnologii pentru blocul VII.

Acum, Valentin Nikolov spune că modelul hibrid iese din calcul pentru că nu există nicio cale să se folosească reactoare de fabricație rusă fără participarea Rosatom, iar sancțiunile impuse de UE din cauza războiului din Ucraina interzic contracte cu companiile rusești.

S-a luat în calcul și varianta ca Skoda să finalizeze partea atomică, dar a fost complicat și aproape imposibil. Cehii nu puteau da o garanție, deoarece nu implementaseră un astfel de proiect.

Bulgaria urmează calea Poloniei, care va construi două unități cu reactoare AP1000, a mai spus Nikolov și a adăugat că, din moment ce are un amplasament licențiat și o Evaluare de Impact Asupra Mediului, Bulgaria ar putea depăși Polonia în construcția unei noi centrale nucleare cu reactoare americane. Proiectele pentru noi energii nucleare în Bulgaria sunt sistate de câțiva ani, iar cele două reactoare construite de Rosatom și pentru care Bulgaria a plătit peste 1,3 miliarde de leva sunt împachetate pe amplasamentul de la Centrala de la Belene.

Ultimele demersuri a fost în timpul celui de-al treilea guvern al lui Boiko Borisov, când a fost anunțată o licitație pentru un investitor strategic pentru Centrala Nucleară de la Belene. În 2019, candidați au fost China National Nuclear Corporation (CNNC), Rosatom, Korea Hydronuclear Corporation, Framatom și General Electric.

Cu toate acestea, în timp ce procedura era în derulare, a izbucnit pandemia și planurile de construire a unei noi centrale nucleare cu investiții private au fost oprite, deși decizia parlamentului de a dezgheța Centrala Nucleară de la Belene este încă în vigoare.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: