Sursa foto: Adem ALTAN / AFP
O veche zicală atribuită unui fost președinte a devenit populară în Turcia, în contextul în care cetățenii se confruntă acum cu creșteri astronomice ale prețurilor în ultimele luni: „Nu există guvern care să nu poată fi doborât de o oală goală”. Potrivit Financial Times, locuitorii din Turcia nu își mai permit nici să cumpere fructe, ceea ce amenință șansele lui Erdogan de a fi reales președinte.
Recep Tayyip Erdoğan se pregătește pentru o candidatură la președinția Turcia, alegerile urmând să aibă loc peste un an. Însă se confruntă în prezent cu o amenințare din partea inflației, care este foarte aproape de 80%, în timp ce continuă să aplice politici pe care experții le-au descris ca fiind un experiment economic uriaș.
Erdoğan, care respinge teoria economică potrivit căreia dobânzile mai mari ajută la reducerea inflației, a demis trei guvernatori ai băncii centrale în ultimii trei ani și a ordonat o succesiune de reduceri agresive ale ratelor dobânzilor. Abordarea sa a alimentat o inflație atât de puternică încât FMI preconizează că rata de creștere a prețurilor în țara parte din G20 în acest an va fi depășită doar de Venezuela, Sudan și Zimbabwe.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Multe familii se luptă să se descurce în mijlocul celei mai grave crize economice din ultimele decenii. „Nu mă apropii de fructe”, a declarat un funcționar public în vârstă de 52 de ani care făcea cumpărături la o piață alimentară în aer liber din cartierul Keçiören din Ankara. „Înainte era o nevoie de bază, plină de vitamine pentru copii. Dar acum este un lux”, a spus cumpărătoarea, care a cerut să nu i se spună numele din cauza funcției sale guvernamentale.
Întrebarea pe care și-o pun atât cetățenii turci, cât și mulți observatori străini, este dacă greutățile tot mai răspândite vor anunța începutul sfârșitului pentru Erdogan, omul care a dominat politica țării timp de aproape două decenii.
Alegerile prezidențiale și parlamentare sunt programate pentru iunie 2023, dar ar putea avea loc mai devreme, dacă Erdoğan consideră că șansele sale vor fi îmbunătățite prin convocarea unui vot anticipat.
„Toată lumea se întreabă ce se va întâmpla: va rămâne sau va pleca?”, a declarat Elif, o chelneriță de 17 ani din Keçiören, care va vota pentru prima dată. „Cred că de data aceasta ar putea fi foarte diferit”, spune ea, pentru Financial Times.
Cota de voturi combinată a Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP) al lui Erdoğan și a aliaților săi a fost de doar 32% în iunie, votanții indeciși și voturile de protest nefiind distribuite, potrivit unui sondaj realizat de compania turcă de sondaje Metropoll. Totalul combinat al celor șase partide de opoziție care și-au unit forțele împotriva președintelui a fost de aproximativ 37% – ajungând la 48% dacă sunt incluse voturile unui partid kurd care se opune, de asemenea, lui Erdoğan.
Scăderea bruscă a prosperității înseamnă că „scenariul de bază” este acum că Erdoğan va pierde atât alegerile parlamentare, cât și cele prezidențiale, spune Can Selçuki, directorul agenției de sondaje Türkiye Raporu.
În timp ce politica monetară extrem de laxă a guvernului turc a contribuit la alimentarea unei creșteri puternice a PIB-ului, aceasta a făcut ca lira să se prăbușească cu 50% față de dolar în ultimele 12 luni și a dus la cea mai mare rată oficială a inflației din anii 1990 – o eră pe care lui Erdoğan îi place să o prezinte ca exemplu al haosului care domnea înainte ca partidul său AKP să câștige puterea în 2002.
Diplomații occidentali se tem că președintele turc, care săptămâna trecută a obținut concesii din partea Suediei și Finlandei în schimbul susținerii cererii lor de aderare la NATO, ar putea să se ia la harță cu Occidentul în încercarea de a compensa problemele economice prin alimentarea sentimentului naționalist. Dar Selçuki a declarat că astfel de tactici au rezultate din ce în ce mai slabe.
Cu toate acestea, unii analiști avertizează că este prematur să prezicem sfârșitul erei AKP, mai ales când alianța partidelor de opoziție care s-a unit împotriva președintelui nu a decis încă candidatul comun care îl va înfrunta.
„Este greu ca Erdoğan să câștige următoarele alegeri. Dar alegătorii trebuie să știe că candidații sau opțiunile alternative vor putea rezolva criza”, a declarat Burak Bilgehan Özpek, politolog la Universitatea TOBB din Ankara.
Sondajul Metropoll din iunie a sugerat că 16% din electorat era fie nehotărât, fie nu a răspuns, fie intenționa să desfășoare un vot de protest.