Sursa foto: Unsplash / Towfiqu Barbhuiya
Datoria suverană a crescut semnificativ din cauza pandemiei. Datoria guvernamentală la nivel global a crescut cu 13 puncte procentuale, la 97% din PIB, în 2020. În ţările în curs de dezvoltare, finanţele publice aflate deja sub presiune se confruntă cu un risc crescut din cauza gradului de îndatorare şi a aprecierii dolarului SUA, se arată în “Raportul pe 2022 privind riscurile globale”, publicat de Forumul Economic Mondial (WEF), transmite Agerpres.
“Criza datoriilor” este percepută ca o ameninţare critică pe termen scurt şi mediu la adresa omenirii, şi unul din cele mai severe potenţiale riscuri în următorul deceniu. Din cauza îndatorării excesive, ţările se vor confrunta cu dificultăţi în gestionarea impactului economic al pandemiei şi în finanţarea tranziţiei spre emisii zero.
Deşi rata angajării se apropie de nivelul de dinaintea angajării în multe economii avansate, pe plan global redresarea pieţei muncii în urma crizei provocate de pandemie este în urma redresării economice, rata angajării globale rămâne mai scăzută decât era înaintea pandemiei. De asemenea, creşterea semnificativă a numărului de demisii în economiile avansate a dus la scăderea participării la piaţa muncii.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Tinerii, femeile şi angajaţii cu calificări inferioare au fost în special afectaţi. Crearea de noi locuri de muncă pentru a le compensa pe cele pierdute în timpul pandemiei va dura cel puţin până în 2023, dar multe din aceste slujbe ar urma să aibă o productivitate scăzută şi o calitate slabă, conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
“Criza nivelului de trai” este una din ameninţările cu care se confruntă lumea şi un motiv de îngrijorare pentru opinia publică.
O redresare economică bifurcată va determina probabil creşterea migraţiei din motive economice. În acelaşi timp, înrăutăţirea fenomenelor meteo extreme şi creşterea instabilităţii politice, a fragilităţii statului şi conflictele civile vor duce probabil la majorarea numărului de refugiaţi.