Foto: Florin Cîțu și Alexandru Nazare (InquamPhotos / George Călin)
Fostul ministru al Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a inițiat un memorandum prin care cere guvernului să aprobe participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaționale de Investiții cu suma de 14,3 milioane de euro, potrivit documentului consultat de Economedia.ro. Premierul Florin Cîțu a declarat pentru Economedia.ro că respinge categoric participarea României la această majorare și anunță că va cere o investigație în acest caz.
- UPDATE 16.44 Fostul ministru de Finanțe Alexandru Nazare susține, într-o postare pe Facebook, că nu a trimis spre avizare memorandumul privind Banca Internaţională de Investiţii înainte să primească „un acord informal” și că s-a consultat cu reprezentanți MAE și cu partenerii strategici ai României.
- UPDATE 11.48 Premierul Florin Cîțu s-a declarat ”neplăcut surprins” că fostul ministru de finanțe, Alexandru Nazare, a aprobat memorandumul privind participarea României la majorarea de capital a unei bănci controlate de Rusia: ”România nu are nimic de câștigat de pe urma participării la această bancă. Sunt neplăcut surprins să văd acest memorandum dat spre avizare de fostul ministru către guvern. Nu înțeleg cine l-a convins că e un lucru bun pentru România. Ieri l-am primit, sunt total surprins neplăcut de eveniment. Vom începe cu această investigație, să vedem cine a decis că e bine ca România să bage milioane de euro într-o bancă a rușilor.”
Alexandru Nazare nu a răspuns la mesajele și apelurile Economedia.ro până la ora publicării articolului
Banca Internaţională de Investiţii (IIB), controlată de Rusia, s-a relocat în 2019 la Budapesta, capitala Ungariei. Opoziția maghiară și presa internațională au scris în mod repetat despre controversele diplomatice din jurul băncii, presupusă a avea legături cu agenţiile de spionaj ale Kremlinului. România este acționar al băncii înființate în epoca URSS, cu 7,69%. Rusia, cu 44%, deține cel mai mare pachet de acțiuni al băncii.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Memorandumul consultat de Economedia.ro are ca obiect ”Aprobarea participării României la majorarea de capital a Băncii Internaționale de Investiții cu suma de 14,3 milioane de euro, în trei tranșe, în perioada 2021-2023”.
Premierul Cîțu a respins categoric participarea României la majorarea de capital. ”Memorandumul fost inițiat fără ca eu să știu, voi cere o investigație pentru a afla cum s-a făcut. Poziția mea e clară față de banca rusească. În nici un caz nu vom participa la mărirea de capital, nu e politica statului român de a investi într-o bancă rusească asupra căreia există mai multe semne de întrebare”, a declarat premierul Cîțu pentru Economedia.ro.
El a mai spus că propunerea de memorandum semnată de fostul ministru a fost trimisă la avizare la mai multe ministere.
”Întrebarea e ce resorturi l-au convins să meargă mai departe cu acest memorandum. Nu înțeleg cum de a ajuns fostul ministru la această decizie, înțeleg – din ceea ce a spus recent – că nu aveam bani”, a mai declarat premierul Cîțu.
Dacă nu participă la majorarea de capital, cota de participare a României la capitalul băncii va scădea.
Premierul Cîțu l-a revocat din funcție pe ministrul Alexandru Nazare în urmă cu o săptămână, invocând presupuse întârzieri ale unor proiecte de investiții la minister. Nazare, la rândul său, a declarat că revocarea ar avea legătură cu faptul că nu l-a susținut pe Cîțu în cursa internă împotriva lui Ludovic Orban.
Resuscitată de preşedintele rus, Vladimir Putin, din cenuşa băncii sovietice de dezvoltare Comecon, Banca Internaţională de Investiţii are cinci state membre ca acționari. Cinci – Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, România şi Slovacia – sunt ţări foste comuniste, acum în UE şi NATO. Cuba, Mongolia, Vietnam şi Rusia constituie restul. IIB insistă că nu este rusească, în ciuda faptului că Moscova controlează o participaţie de 47% la bancă.
Cu un bilanţ estimat la doar 1,3 miliarde de euro (1,4 miliarde de dolari), „banca supranaţională” nu este nici măcar printre cele mai mari 10 instituții financiare din Ungaria, dar va avea un personal de aproximativ 100 de angajaţi. Acest lucru a provocat îngrijorarea că Budapesta nu deschide uşa numai bancherilor, arăta o analiză Al Jazeera din 2019. „Este mai probabil să facă din Budapesta un centru de informaţii rusesc, decât un centru financiar”, a declarat Andras Biro-Nagy, de la Policy Solutions, un think-tank liberal cu sediul la Budapesta.
CEO-ul IIB, Nikolai Kosov, reprezintă o altă îngrijorare. Părinţii lui erau amândoi ofiţeri KGB în Ungaria, pe când sovieticii înăbuşeau revoluţia din 1956 a Ungariei.
Senatul SUA a criticat în 2019 mutarea sediului IIB la Budapesta, văzându-l ca pe un nou semn de apropiere a lui Viktor Orban de Rusia. „În loc să apere Ungaria împotriva imixtiunilor maligne ruseşti, Orban pare să le salute”, se preciza în 2019 într-un raport al Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului SUA.
În jurul băncii rusești a apărut un scandal și în 2018, când Florin Cîțu, pe atunci senator PNL, l-a acuzat pe Eugen Teodorovici că a intrat în board-ul de guvernatori ai băncii pentru a beneficia de privilegiile diplomatice conferite de funcție. Teodorovici a fost primul ministru de Finanțe care a intrat în boardul guvernatorilor, până atunci România fiind reprezentată la nivel de secretar de stat.