Sursa foto: Pixabay
Ponderea energiei hidro în mixul energetic românesc, ieri și azi, a trecut de 50%, ba chiar azi a ajuns la 54%.Hidroelectrica produce în medie 3.200 – 3.300 MWh, adică la jumătate din capacitatea sa totală, în toate hidrocentralele. Cu vântul care nu mai bate deloc, energia eoliană a scăzut chiar la 0. La orele 11.00 a ajuns chiar să fie la -0,12%, adică funcționarea tuturor morilor de vânt din țară necesită un consum de electricitate de 8 MW. Este de precizat, sunt 3.200 MW instalați în eolian, însă azi nici măcar 1 MW, pentru că în zonele în care sunt instalați cu prioritate, Dobrogea și Bărăganul, este acalmie de vânt.
Singurul reactor nuclear de la Cernavodă în funcțiune (celălalt este în revizie programată – n.r.) produce în bandă – 670 MW, termocentralele pe cărbune livrează 1.000 MW, în media acestui an, producția de energie pe bază de hidrocarburi este în schimb la niveluri foarte joase – nici 500 de MW, pentru că termocentrala Brazi a Petrom este în revizie, iar Elcen București aproape că nu livrează deloc în piață. Electricitatea din surse fotovoltaice înseamnă chiar mai mult ca un reactor de la Cernavodă.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pentru că nu se produce deloc energie cu morile de vânt, România a trecut pe importuri. Vântul a încetat să bată, după cum se poate vedea din datele interactive Transelectrica, ieri, ora 18.00. Țara noastră a trecut imediat pe importuri de electricitate (noi fiind constant, anul acesta, exportatori) pentru că, pur si simplu, celelalte surse de producție nu au fost suficiente de a asigura consumul intern la prețuri competitive. Nivelul acestor importuri este însă mici, până în 2-300 de MW, pentru că nu avem un consum intern atât de mare încât să avem nevoie și de multă energie de peste graniță.
Cele mai ieftine energii sunt cele din regenerabile – pentru că sunt subvenționate de totți consumatorii, prin sistemul certificatelor verzi și cea hidro, pentru că Hidroelectrica are de mult amortizate toate instalații iar apa curge din natură, așa că au costuri de producție mici. Prin urmare, la schimburile transfrontaliere de energie cu vecinii, aceste tipuri de energie se tranzacționează cu prioritate.
România are, în primele luni din 2023, cele mai mari exporturi de electricitate din ultimii 10 ani și este totodată net exportator, adică avem cu mult mai multă energie exportată decât importată. Cele mai mari exporturi de electricitate și statutul de exportator net a fost atins pe fondul unui consum redus, și casnic, dar mai ales industrial. Cu marile fabrici energofage închise sau subcapacitate (Alro, Liberty Galați, marile combinate chimice), devine cumva firesc că, în general, consumul local să fie scăzut și excedentul să fie exportat acolo unde există cerere. Iar cerere există la vecinii bulgari și unguri. De altfel, recent, directorul executiv al Operatorului Sistemului de Electricitate din țara vecină, Angelin Țaciov, citat de Novinite, preciza că Bulgaria preferă să se aprovizioneze cu energie ieftină din România. „În prezent nu importăm de la centrale pe gaz mai ieftine, ci importăm energie electrică din România, produsă de hidrocentralele lor. Prețul este mult mai mic. Și este destul de normal ca piața bulgară să beneficieze”, a spus oficialul bulgar.