Foto: Repsol, Facebook
Din ianuarie și până în prezent, România a fost constant net exportatoare de electricitate, adică mai multă energie a fost exportată decât importată, din faptul că avem un consum insuficient în economia locală pentru toată energia care se produce și pentru că există o oportunitate de câștig a traderilor acum, când aportul mare de energie ieftină, hidro și eoliană cu precădere, face ca aceasta să fie competitivă peste graniță. În scurtele perioade când am fost și importator net, de ordinul zilelor, sau a două săptămâni la rând, cel mai mult, a fost frig, deci consumul intern a fost mai mare. În această situație, a trebuit să aducem electricitate din afara țării pentru a acoperi curba de consum.
Urmărind sinusoida soldului net din datele interactive zilnice furnizate de Transelectrica, operatorul de sistem, putem observa cum, în majoritatea timpului, România exportă energie, nu importă. Bineînțeles, perioade cu export net se succedă unor cu importuri nete, dar, per total, firmele românești mai mult exportă decât importă.
Explicație grafic: Producția (mov) este mai mare decât consumul (roz), ceea ce duce la sold (roz închis) care este exportat
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Câteva lucruri se pot remarca. În primul rând că media consumului intern este de 5.500 – 6.500 MWh, mai scăzută ca în anii anteriori, când consumul se ridica constant peste 7.500 – 8.000 MWh. Producția depășește constant consumul, cu 1.500 – 2.000 de MWh, așa că excedentul se exportă. Energia, odată produsă, nu se poate stoca, așa că trebuie să circule. Și circulă de la producător la client, care poate fi peste graniță. Dacă nu găsește client intern, pleacă la export, vândută de către un comerciant, care poate fi chiar producătorul.
În al doilea rând, se poate observa cum curba exporturilor o urmărește, în general, pe cea a producției eoliene și pe cea hidro, cele mai ieftine. Când bate vântul, România exportă, și exportă mult. Peste 2.000 de MWh la export au fost atinși frecvent în acest an iar, chiar de Paști, în 16 aprilie, s-a atins un maxim istoric al exportului net, de 3.779 MWh, aproape jumătate din toată producția. Energia eoliană este printre cele mai ieftine, pentru că este în parte subvenționată de toți consumatorii locali prin sistemul certificatelor „verzi”. Energia ieftină pleacă către piața mai scumpă, pe principiul vaselor comunicante. Producția de electricitate din surse eoliene, ieftină fiind, găsește clienți, dacă nu la noi în țară atunci la vecini.
Aproape întotdeauna, potrivit datelor OPCOM (bursa de energie), clienții la export ai energiei produse în România au fost vecinii Ungaria și Bulgaria, cu piețele cărora suntem conectați. Mai rar, au apărut Serbia și Ucraina.
De cealaltă parte, importul net de electricitate a fost mai degrabă rar în 2024, două săptămâni din februarie, sporadic la începutul lui martie, cu vârfuri nu mai mari de 1.400 de MWh, incomparabil mai mici decât exporturile. Din OPCOM aflăm că, la import, parteneri ne sunt ucrainenii, sârbii și bulgarii, în general.
Ce se mai poate remarca pentru 2024 în Sistemul Energetic Românesc este că producția de energie folosind cărbunele a rămas constant sub cea eoliană și cea nucleară, fiind primul an când se observă acest lucru. Termocentralele României sunt mult subcapacitate, producând cel mai puțin curent, ca pondere, din toată istoria țării. Termocentralele pe cărbune produc cea mai scumpă energie și trebuie să se conformeze la multiplele norme de mediu, așa că nu mai sunt așa de prezente în piață. Și generarea de energie din gaz, mare pe început de an – 1.700 – 1.800 MWh constant, a scăzut de la 1 martie la sub 1.000 MWh (aproximativ la nivelul cărbunelui), atunci când termocentrala Brazi a Petrom a intrat într-o revizie de trei luni.
În ultimii ani, România a fost net importatoare de electricitate, doar în 2022, deficitul rezultat din comerțul cu energie fiind de circa 700 de milioaen de euro, potrivit datelor Insisntitului Național de Statistică, ceea ce, la prețul mediu de vânzare de anul trecut, s-ar traduce la circa 700 de milioane de euro, balanță comercială negativă.
2023 ar putea fi anul care schimbă acest trend, pe fondul unui consum intern redus (marii consumatorii de energie, Alro Liberty Galați funcționând mult subcapacitat) și producției mari de energie hidro și eoliană, la care s-ar putea adăuga cea fotovoltaică, la vară.