Foto: UEFA Champions League
Curtea de Justiție a UE (CJUE) a acceptat sesizarea făcută de un tribunal din Madrid și va decide dacă UEFA și FIFA au făcut abuz de poziție dominantă pe piața fotbalului european când au forțat cele 12 cluburi fondatoare ale Super Ligii să renunțe la competiția paralelă cu Champions League.
CJUE a anunțat printr-o postare pe Twitter că a deschis acest caz.
Decizia așteptată a judecătorilor europeni va avea un impact major asupra unei industrii cu o cifră de afaceri de 28,9 miliarde de euro în 2019, potrivit statisticilor din domeniu.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Dacă CJUE decide că UEFA (asociația care gestionează competițiile europene de fotbal) și FIFA (asociația care organizează competițiile globale) au făcut abuz de poziție dominantă, decizia poate deschide calea spre organizarea unor competiții inter-cluburi sau inter-țări care să rivalizeze cu Champions League, Europa League, Conference League sau Campionatul European de Fotbal.
Procesul a pornit de la Real Madrid, Juventus Torino și FC Barcelona, ultimele trei cluburi fondatoare ale Super Ligii de fotbal – o competiție care se voia deschisă doar pentru elita fotbalului european, cu doar 20 de echipe și care să scape de meciurile considerate neatractive cu echipele mai slab cotate din restul continentului.
Super Liga a fost anunțată în luna aprilie de cele 12 cluburi fondatoare din Spania, Anglia și Italia. Câteva zile mai târziu însă, sub presiunea propriilor suporteri și a UEFA, nouă cluburi fondatoare s-au retras și au renunțat la idee.
Mai mult, UEFA a anunțat că va lua măsuri pentru sancționarea cluburilor rămase în Super Ligă – adică Real Madrid, Juventus Torino și FC Barcelona. Cele trei cluburi au cerut justiției spaniole să constate că UEFA nu are dreptul de a le sancționa și, mai mult, că UEFA încalcă Tratatul UE – articolele 101 și 102, care reglementează piața unică europeană.
La rândul său, Tribunalul Comercial 17 din Madrid a sesizat Curtea de Justiție a UE, care ar putea judeca în regim de urgență dosarul, pentru a da o sentință înainte de începerea noului sezon de Champions League.
Miza Super Ligii europene de fotbal. Cele 12 cluburi fondatoare ale Super Ligii și-au motivat mișcarea prin nevoia de a atrage o finanțare mai consistentă decât cea asigurată de UEFA prin intermediul competiției Champions League. De altfel, cele 12 cluburi au sprijinul financiar al gigantului bancar american JP Morgan, care urma să asigure o finanțare inițială de 10 miliarde de dolari.
Pe lângă finanțarea atrasă prin reclama la JP Morgan, cluburile fondatoare mizează și pe obținerea unor sume mult mai mari din drepturile de televizare, astfel încât clubul care câștigă noul Super Ligă ar putea primi aproape 400 de milioane de euro, comparativ cu cei 120 de milioane de euro acordați câștigătorilor Ligii Campionilor UEFA în fiecare an.
Cele 12 cluburi fondatoare sunt AC Milan, Arsenal Londra, Atletico Madrid, Chelsea, FC Barcelona, Internazionale Milano, Juventus, Liverpool, Manchester City, Manchester United, Real Madrid şi Tottenham.
Pusă în pericol existențial de mișcarea centrifugă a cluburilor bogate, UEFA a demarat discuții cu fondul de investiții Centricus Asset Management pentru un pachet de finanțare de peste 6 miliarde de euro prin care să crească premiile pentru cluburile care participă în competițiile pe care le organizează.