Sursa foto: Nord-Stream.com
Administrația Biden este așteptată să anunțe miercuri sancțiuni mai dure asupra companiei care a construit gazoductului rusesc Nord Stream 2, ca parte a pachetului de sancțiuni pe care SUA și aliații săi le-au impus Rusiei săptămâna aceasta, după ce președintele rus Vladimir Putin a anunțat că recunoaște independența teritoriilor separatiste din estul Ucrainei, scrie CNN.
Anul trecut, SUA a blocat astfel de sancțiuni anul trecut folosind o derogare de securitate națională. Acum Administrația a decis să anuleze derogarea, după ce Germania a anunțat marți că oprește autorizarea conductei.
Sancționarea companiei-mamă a Nord Stream 2, Nord Stream 2 AG – o firmă înregistrată în Elveția a cărei companie-mamă este gigantul rus Gazprom – este de fapt „clopoțelul” care anunță „moartea” proiectului, a declarat un oficial american.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Mișcarea marchează o schimbare semnificativă din partea SUA față de Nord Stream 2, după ce anterior Statele Unite a sancționat doar unele dintre entitățile mai mici implicate în proiect – inclusiv unele companii și nave rusești care au ajutat la construcție – dar a amânat să sancționeze Nord Stream 2 AG și pe CEO-ul său, Matthias Warnig.
Președintele american Joe Biden și cel mai înalt oficial al Departamentului de Stat în domeniul energiei, Amos Hochstein, care a fost responsabil cu diplomația din jurul Nord Stream, s-au opus de multă vreme proiectului. Însă au existat îngrijorări că impunerea celor mai aspre sancțiuni asupra conductei ar afecta relația SUA cu Germania, care a insistat că conducta este doar un proiect comercial.
Dar acum că Germania – după negocieri diplomatice intense cu SUA – a fost de acord să oprească autorizarea conductei pe termen nelimitat, SUA se simte mai liberă să avanseze sancțiunile mai dure impuse de Congres. În esență, administrația americană dorea ca Germania să decidă singură să oprească conducta înainte ca SUA să decidă mai multe sancțiuni asupra proiectului, a explicat oficialul american.
Este posibil ca noile sancțiuni să primească sprijin bipartizan, deoarece atât parlamentarii democrați, cât și cei republicani au văzut de multă vreme conducta drept o potențială amenințare pentru Europa. Rusia și-a folosit controlul asupra aprovizionării cu energie pentru a face presiuni asupra țărilor din Europa de Est, inclusiv în Ucraina, prin oprirea aprovizionării, chiar și în lunile de iarnă.
Preocuparea Congresului cu privire la conductă a fost suficient de gravă încât parlamentarii să adopte o legislație cu majoritate bipartizană semnificativă în 2019, care a fost extinsă în 2020, și care impunea sancțiuni împotriva Nord Stream 2.