Sursa foto: Wikipedia
Economiștii BCR se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină neschimbată rata dobânzii de politică monetară la 6,75% în ședința Consiliului de administrație din 10 ianuarie.
„Recunoaștem că este o decizie la limită, având în vedere cele mai recente cifre privind inflația, dar o majorare de 25 de puncte de bază ar aduce puține beneficii și ar fi oarecum contrară relaxării recente de facto a condițiilor monetare”, arată o analiză a economistului-șef al BCR, Ciprian Dascălu.
Potrivit lui, tabăra „porumbeilor” ar putea să domine, spunând că băncile centrale din regiunea Europei Centrale și de Est, în special Polonia, și-au încheiat ciclul de creștere, deși se confruntă cu o inflație mai mare decât cea din România.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cu toate acestea, un deficit de cont curent mai mare în România ar trebui să necesite rate reale ale dobânzii mai mari, arată BCR.
Cele mai recente date privind inflația, în special inflația de bază, care a fost semnificativ mai mare decât prognoza BNR din noiembrie, oferă argumente solide pentru o ultimă majorare de 25 puncte de bază, căreia BCR îi atribuie o probabilitate de 30%, pentru a consolida acreditările de combatere a inflației.
O poziție mult mai dură a BCE decât era de așteptat, care a dus la o reevaluare în creștere a perspectivelor privind ratele din zona euro, oferă un alt argument pentru tabăra „șoimilor”.
Cu toate acestea, leul s-a tranzacționat recent cu o tendință de întărire față de euro, ceea ce a permis BNR să relaxeze controlul strict al lichidităților, semnalând disconfortul său față de o fermitate mai mare a RON, deși o parte din surplusul de lichidități ar putea dispărea din cauza plăților de la sfârșitul lunii ianuarie către bugetul de stat.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a abținut de la a anunța sfârșitul ciclului de întărire a politicii monetare, după majorarea dobânzii cu 50 de puncte de bază în noiembrie, măsură care a fost susținută de toți membrii consiliului. Percepția BCR, citind procesul-verbal al ședinței, este că a prevalat o tendință de „șoimi”.
Între timp, creșterea produsului intern brut din trimestrul trei din 2022 a fost probabil peste așteptările BNR, deși revizuirile mari ale datelor istorice ar trebui să modifice atât forma trecută, cât și perspectivele privind decalajul de producție. În plus, majoritatea datelor concrete de înaltă frecvență și a indicatorilor de încredere au surprins mai degrabă în sens pozitiv la începutul trimestrului patru din 2022.
Cu toate acestea, BNR se află deja în modul de relaxare a politicii monetare, atâta timp cât RON are o cerere bună.
„Așadar, de ce să crească rata cheie când există suficient spațiu de manevră de înăsprire pe partea gestionării mai stricte a lichidității? Prin urmare, BNR ar putea renunța din comunicatul său de presă la referința la ”controlul ferm asupra lichidității pieței monetare”, cel puțin pentru o vreme”, arată economiștii.
Potrivit lor, în ultimul an, BNR a rămas în urmă față de băncile centrale similare în ceea ce privește majorarea ratelor. Facilitatea de depozit, care este cu 100 puncte de bază sub rata cheie, a fost instrumentul relevant în ultimele două luni pentru BNR ca răspuns la aprecierea leului. Acest lucru susține reticența față de creșterea ratelor și ar trebui să cântărească semnificativ în luarea deciziei, scrie Ciprian Dascălu.
Cu condiția ca întărirea RON să fie considerată tranzitorie, așa cum vede BCR, o majorare de 25 de puncte de bază ar putea fi considerată un „glonț economisit” pentru luna februarie, când BNR va publica perspectivele actualizate ale indicelui prețurilor de consum.
Prin urmare, BCR se așteaptă ca BNR să respingă posibilitatea unei noi înăspriri a politicii monetare, având în vedere incertitudinea ridicată a previziunilor. Cifrele recente privind inflația au surprins în sens pozitiv, iar prognoza pentru sfârșitul anului 2023 este probabil să fie revizuită mai degrabă mai aproape de teritoriul cu două cifre decât proiecția „preliminară” anterioară de 7,2%, care includea prelungirea măsurilor guvernamentale de plafonare a prețurilor la energie dincolo de septembrie 2023, aprobată între timp de executiv. Cu toate acestea, este probabil ca măsurile macroprudențiale să fie favorizate în detrimentul majorărilor de rate.
Per ansamblu, fundamentele economice (evoluțiile recente ale inflației și PIB-ului) susțin o nouă majorare a ratei de către BNR, în timp ce aspectele tehnice ale pieței (un RON mai puternic, în ciuda ratelor mai mici pe termen scurt, pe fondul surplusului de lichiditate) sunt în favoarea unei decizii de menținere a status-quo-ului.