Autostrada Ploiești – Brașov: România nu își permite să construiască cel mai lung tunel rutier din Europa. Comparație cu tunelurile din Alpi pe care le-au forat constructorii din Elveția, Germania sau Italia (Asociația Construim România)

România nu își permite să construiască pe Valea Prahovei cel mai lung tunel de autostradă din Europa, consideră Asociația Construim România, care a publicat o analiză privind variantele de traseu propuse de proiectantul Consitrans pentru Autostrada Ploiești – Brașov. Asociația arată că în locul unor tuneluri precum cel de 13 kilometri dintre Comarnic și Breaza (pe sub albia Prahovei), a celui de 5 kilometri dintre Comarnic și Posada sau a galeriei de 7 kilometri dintre Predeal și Râșnov se pot proiecta și construi pasaje și viaducte cu un cost de 10 ori mai mic și o durată semnificativ redusă de execuție.

„Presa a numit autostrada pe bună dreptate „autostrada metrou”. În mod surprinzător, autorii studiului de fezabilitate ajung la un cost aproape identic între alternativele de traseu cu și fără tunel, undeva la 60-65 milioane euro / km. Asta în condițiile în care cealaltă autostradă care traversează munții, A1 Pitești – Sibiu, cuprinzând puține tuneluri, costă în medie 22,5 milioane euro / km. În schimb un tunel de 4km recent executat în Germania a costat 82 milioane euro / km. Tot în mod surprinzător autorii studiului apreciază că proiectul se poate executa în 4 ani, deși același tunel de 4 km din Germania de care vorbim a durat 9 ani (doar execuția propriu-zisă, fără proiectare). Și, suplimentar, autorii studiului au făcut o împărțire pe tronsoane îndoielnică. De exemplu în alternativa 3 tronsonul 1 se termină la km 41+800, care este fix în mijlocul unui tunel și departe de orice nod rutier. La fel și tronsonul 4 al alternativei 3 se termina la km 88+500, iarăși în mijlocul unui tunel. Pentru a ajunge la concluzia că tunelurile sunt cele mai bune, cei de la Consitrans par să exagereze cu mult costurile în varianta fără tunel. Astfel, pe tronsonul 1, de 39 km autostradă în câmpie Ploiești – Câmpina, în alternativa de traseu 1 fără nici un tunel, Consitrans estimează un cost de 1,6 miliarde €, adică 41 milioane €/km. În condițiile în care o autostradă la câmpie costă între 5 și 15 milioane €/km. Exemplu: A7 Focșani – Bacău semnat în decembrie cu UMB pentru 13,8 milioane € / km, cu relief asemănător”, arată Asociația.

Totodată, Asociația Construim România susține că varianta Consitrans ar costa 6-7 miliarde de euro și s-ar construi în 10 – 20 de ani. Asociația prezintă și evoluția celor mai lungi tuneluri din Europa și arată dificultățile forajelor în zona de munte:

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11

1. Cel mai lung tunel de autostradă din Europa are ca. 10 km lungime, este în Italia pe A24 și se numește „traforo del Gran Sasso”. Începerea lucrărilor a fost aprobată în 1963, construcția a început în 1968. În 1975, după 7 ani, a fost oprită și apoi reluată în 1982. Prima galerie a fost gata în 1984, iar a doua abia în 1993. Costurile inițiale estimate la 41 milioane de euro au ajuns după 25 de ani la 877 milioane de euro (sursa: Wikipedia). Adică au crescut de 21 de ori! Cost mediu: 87 milioane €/km.
2. Plabutschtunnel, Austria, L=9,9 km. Construcție galeria 1: 1980-1987, cost 160mil. €. Galeria 2: 1998-2003, cost 142 mil. €. Cost mediu: 30 milioane €/km.
3. Seelisbergtunnel, Elvetia, L=9,3 km. Construcție 1971-1980. Nu avem date despre costuri.
4. Rennsteigtunnel, Germania, L=7,9 km. Construcție 1998-2003. Costuri 200 mil.€. Cost mediu: 26 milioane €/km.
5. Merită menționat: Hirschhagen, A44 Germania, L = 4,2 km. Lucrări 2013-2022. Costuri 341 milioane €, ceea ce înseamnă 82 milioane €/km. Este relevant fiind executat recent și astfel un preț mai aproape de realitatea actuală. Observăm durata de lucru nu tocmai de lăudat, 9 ani pentru doar 4km.
6. România nu a construit până acum nici un tunel de autostradă forat! In acest moment există contracte pentru tunele pe A1, dar cel mai lung va avea 1,3 km.
7. Unele dintre cele mai mari nenorociri din istorie au avut loc în tunel. Astfel în incendiul din tunelul rutier Mont Blanc din 24.03.1999 au murit 39 de oameni, arși la o temperatură de până la 1.000 °C. În plus chiar și la un incendiu mai mic în tunel se dezvoltă gaze toxice. Cel mai periculos: monoxidul de carbon, care se așază într-un strat în partea de jos. Omul nu îl poate mirosi sau percepe și poate fi mortal. Pentru prevenirea acestor situații există diverse sisteme în tunelurile moderne, dar acestea costă bani atât la construcție, cat și în exploatare. Iar intervențiile pompierilor sunt extrem de riscante și cu toate aceste măsuri o nenorocire nu poate fi exclusă.
8. Firma Bechtel atunci când a ales traseul A3 Transilvania, a fugit cât de mult a putut de tuneluri. A ales traseul astfel încât să nu fie nevoie de nici măcar un singur tunel între Brașov și Borș, pe 415 km. Multă lume a comentat ca statul roman a fugit de tuneluri, fiindu-i frică. Dar nu a fost numai statul roman, ci și firma Bechtel, care are o uriașă experiență în Statele Unite. Bucata de autostradă Câmpia Turzii – Gilău pe care ne-a lăsat-o Bechtel, deși la supra-preț, este și acum în condiții bune.
9. În România se construiește în prezent autostrada peste munți, A1 Sibiu-Pitești. Suma contractelor semnate este de ca. 2,7 miliarde de euro pentru 120 km, adică 22,5 milioane €/km. Pe traseu se află 2 tuneluri de 1,3 km lungime și alte câteva mai scurte. Extrapolând pentru Ploiești – Brașov, 100 km x 22,5 milioane euro = 2,25 miliarde euro – atât ar cam trebui să coste Ploiești – Brașov.

Concluzii

Tunelul de 13km propus de către Consitrans ar fi cel mai lung tunel de autostradă din Europa! Ar bate cele mai lungi tuneluri de autostradă din Italia, Austria, Elveția și Germania!Oare de ce națiunile mai sus amintite, toate adiacente munților Alpi, nu s-au grăbit să facă tuneluri mai lungi? Credem cu tărie că varianta propusă de Consitrans, dacă va fi aleasă, va îngropa definitiv această autostradă și creează premisele justificării realizării acestei autostrăzi în Parteneriat Public Privat (PPP) cu costuri și mai mari. În 2018, Asociația Construim România a luat public poziție împotriva demarării acestui proiect de autostradă în regim PPP. Construcția unui tunel de 13 km la Câmpina-Breaza ar putea dura și peste 10ani, plus câțiva ani pentru proiectare si foraje.”

Cel mai lung tunel propus pe traseul Autostrăzii Ploiești – Brașov va avea 12,7 kilometri, arată documentația proiectantului Consitrans pe care a consultat-o Economedia. Astfel, una dintre cele cinci variante pe care proiectantul le-a înaintat către Ministerul Transporturilor și Compania de Drumuri propune nu mai puțin de 31 de tuneluri clasice și cut&cover (săpate și acoperite) cu o lungime totală de 41,3 kilometri din întreg traseul de 113 kilometri între Ploiești și Brașov. Asta înseamnă că o treime din autostradă s-ar face prin tuneluri, de unde și costurile inițiale de 9 miliarde de euro, evident imposibil de suportat. Cele cinci alternative de traseu sunt împărțite în șase tronsoane de la km 0 până la km 111 sau 113, în funcție de traseul ales.

Descrierea traseului – Alternativa 3: „Km 0+000 al Alternativei 3 se afla in zona km 67+500 al autostrăzii A3 București – Ploiești existentă. Traseul are o lungime de aproximativ 113+872 km, iar punctul de final se află la intersecția cu DN1, între localitățile Ghimbav și Codlea. Acesta include și un sector cu lungimea de 6,239 km care a fost dat în exploatare în luna decembrie a anului 2020.” 

De la km 34+600 se propune realizarea unui tunel cu lungimea totală de 13.400 m ce subtraversează albia Râului Prahova în lungul acesteia, dar și următoarele obstacole:
– Pasajul C.F. existent la km 40+550 și podul pe DJ100E la km 40+740, în dreptul localității Câmpina;
– podul pe DJ101R la km 43+125, în dreptul localității Podul Vadului;
– magistrala C.F. 300 la km 46+690, în zona de nord a gării Breaza; ”- propunere Consitrans.

Constrângeri identificate pentru Alternativa 3: 
✓ Ariile protejate naturale, Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi;
✓ Un procent mare din lungimea traseului, aproximativ 37%, se desfășoară în tunel.
✓ Interferența cu zona de sigurantă a magistralei C.F. 300;
✓ Intersecția cu linii de înaltă tensiune de 110kV și 400kV;
✓ Interferența cu traseul DN1 existent;
✓ Demolări construcții existente;
✓ Interferența cu alte proiecte de dezvoltare a rețelei rutiere în zona localităților Bănești – Câmpina și Bușteni – Azuga.