Foto: Dreamstime
Deficitul bugetar de 3,24% din PIB în primele patru luni ale anului transmite semnalul că guvernul nu va respecta nici în acest ținta de 5% pe care și-a asumat-o pentru întreg anul, iar pentru anul viitor singura soluție va fi creșterea fiscalității, estimează analiștii consultați de Economedia. Guvernul dă vina pe plata în avans a pensiilor, iar unii analiști afirmă că vine un semnal bun pe partea creșterii de venituri, însă cheltuielile statului au continuat să crească, în special cele cu salariile, în contextul în care austeritatea bugetară și reorganizarea au fost amânate sau instituțiile statului au fost exceptate rând pe rând.
Datele ministerului Finanțelor arată că deficitul bugetar, respectiv diferența între veniturile și cheltuielile statului, a ajuns la 57,29 miliarde lei, respectiv la 3,24% din Produsul Intern Brut (PIB), la finele lui aprilie.
Ministerul Finanțelor transmite că deficitul lunii aprilie 2024 a fost influențat și de cele 9,33 miliarde lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor înainte de Paști, și a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 mld lei) și bugetul de stat (1,02 mld lei) conform HG nr.422/2024. Ceea ce ar însemna, potrivit finanțelor, că deficitul nu ar fi decât de 2,71%.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Tot ar fi mai mult de jumătate din ținta de 5% la sută a guvernului. În plus, estimările Comisiei Europene arată că cel mai probabil deficitul va ajunge în jurul a 6,9% în acest an și va continua să crească până la 7% anul viitor, în lipsa unor măsuri suplimentare.
În plus, nici autoritățile nu uită că în acest au loc în România patru runde de alegeri: locale, europarlamentare, prezidențiale și parlamentare: „Deficitul bugetar pentru anul 2024, conform Legii bugetului de stat, este 5%. Cu toţii cunoaştem că, fiind un an electoral, atât la nivel european, dar mai ales la nivelul României, când avem toate alegerile în anul 2024, presiunea pe cheltuieli este una foarte mare. După cum ştiţi, anul trecut, la nivelul Guvernului, s-a adoptat un set de măsuri din perspectivă fiscală, care a mers pe trei paliere: pe de o parte introducerea unor noi taxe, pe de altă parte eliminarea unor facilităţi şi în al treilea rând măsuri care să conducă la creşterea capacităţii instituţionale a ANAF-ului şi la o mai bună colectare. Şi anul acesta punem accent în special pe acestea”, a declarat recent secretarul de stat în ministerul Finanțelor, Alin Marius Andrieş.
Ce spun analiștii
Analistul economic Bogdan Glăvan atenționează că 2,71% din PIB înseamnă un deficit mai mare decât cel înregistrat în pandemie, în 2020, când activitatea economică a fost restricționată. De asemenea, adaugă el, 2,71% din PIB înseamnă mai mult decât deficitul înregistrat în perioada similară din 2010, an în care deficitul de la finalul anului a fost de 6,51%.
Glăvan amintește că în luna mai a acelui an, adică în urmă cu 14 ani, președintele țării, Traian Băsescu, anunța tăierea salariilor cu 25% și tăierea pensiilor, măsură care a fost înlocuită cu creșterea TVA de la 19% la 24%.
Datele de la Ministerul Finanțelor mai arată că veniturile după patru luni față de anul trecut au crescut cu 15,3% iar cheltuielile cu 29,2%.
Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România crede că este o surpriză plăcută în materie de venituri.
„De exemplu, impozitul pe profit aproape cu 45% a crescut încasările din impozit pe profit, impozitul pe salarii cu 19% în condițiile în care salariile au crescut cu mai puțin. Deci, cumva e posibil să fi crescut gradul de colectare al ANAF și să fi scăzut ușor evaziunea fiscală. Iarăși, pe partea de TVA, aproape 18%, mai mult decât creșterea economică nominală. E posibil să se fi încasat ceva mai mult de către ANAF, din, să zicem, combaterea evaziunii fiscale. Bineînțeles, mai este loc de multe îmbunătățiri, dar parcă sunt făcuți niște pași în sensul ăsta”, spune Codîrlașu pentru Economedia.
Mai puțin plăcute, însă, au fost creșterile de cheltuieli: „Cheltuielile de personal cu aproape 21% au crescut, deci salariile în sectorul public au crescut mult mai repede decât în sectorul privat și se vede lucrul ăsta. Peste 20% versus 12-13% în sectorul privat, deci cumva aproape dublu. Și pe partea de bunuri și servicii a fost 28% aproape în creștere.”
Pe de altă parte, profesorul de economie Cristian Păun crede că încasările nu sunt conforme cu așteptările guvernului: „Încasările, chiar și în termeni nominali, nu mai vorbim de termeni reali, adică, dând de o parte efectul inflației asupra încasărilor bugetare, bat pasul pe loc. Dar pe partea cealaltă vedem o creștere a cheltuielilor pe bandă rulantă, onorând tot felul de promisiuni care mai de care mai populiste și mai electorale. Și atenție că noi, cu acest deficit aproape de 3%, dacă e să ne luăm după ceea ce spune ministerul la patru luni, n-am trecut de hopul legii pensiilor din septembrie, care va adăuga niște puncte procentuale de deficit semnificative și la care evident că adăugăm finalul de an, lunile noiembrie-decembrie, unde mai vorbim, de asemenea, de vreo 2% din PIB deficit doar pentru decontarea și finalizarea contractelor.”
Tot el atrage atenția că nici evaziunea fiscală nu a scăzut, deși pachetul de reformă fiscală adoptat anul trecut țintea acest lucru: „Îmi vine minte doar cifra legată de contrabanda cu produse din tutun, că acolo vezi cel mai bine cât de eficient luptă guvernul cu contrabanda, contrafacerea și toate aceste elemente care intră în zona de evaziune, zona gri, zona neagră a economiei. A înflorit. După acel pachet fiscal nu am asistat la o reducere semnificativă. Dimpotrivă, am văzut cifrele pe februarie-martie”, spune economistul.
În aceste condiții, soluția nu poate fi decât majorarea taxelor de anul viitor, crede Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România:
„Aș vedea reducerea în continuare a facilităților. Adică să plătim toți aceleași taxe pentru aceleași venituri. Aici mai e loc și asta ar crește încasările. De asemenea, pentru TVA sunt diverse scutiri sau cote reduse și aici e loc de a egaliza cota, chiar să fie o cotă unică de TVA. Iarăși lucrul acesta ar mai aduce bani. Probabil va fi majorare de TVA, deja se comunică lucrul acesta, că România are un TVA mai redus decât alte țări și există și riscul de a fi puse în continuare taxe suplimentare pe muncă, deși munca extrem de puternic impozitată. TVA-ul îl văd majorat inițial la 21% și poate după aceea cu încă un punct”, afirmă Codîrlașu.
Cristian Păun se așteaptă ca TVA să crească încă din toamnă: „Eu nu cred în această promisiune că ținta de deficit va fi menținută la 5%, poate că ei se gândesc ca în a doua jumătate a anului să introducă taxe noi, să crească un TVA probabil. Sau au alte variante pe țeavă pe care deocamdată nu ni le spun, așteaptă să treacă de câteva tururi de alegeri, măcar jumătate din tururi, ca să poată să vină apoi în fața cetățenilor cu aceste propuneri deloc populare”.
Mai mult, pentru anul viitor, profesorul de economie Cristian Păun estimează că dacă nu va fi majorat TVA în acest an, va urca anul viitor spre 22% din cauza gradului mic de colectare.
În plus, el crede că reforma fiscală anunțată deja pentru 2025 de premierul Ciolacu înseamnă noi impozite:
„Noul pachet de reformă fiscală pe care îl pregătește Guvernul, eu îl văd așa: introducerea cotei progresive de impozitare, care va fi o victorie de mult dorită de către Partidul Social-Democrat din România, o ultimă lovitură fatală dată brumei de capitalism de pe la noi. O reîntoarcere a României cu câteva decenii în urmă și care nu va aduce mai mulți bani la bugetul statului. Va fi tot o țopăială fiscală din asta, din care statul va pierde și din care noi, cetățenii, vom câștiga „o grămadă de stres”, pentru că va trebui să ne ducem să declarăm tot felul de lucruri pe care le vom încerca, să le deducem din acel impozit cu care o să vină Guvernul și care nu va fi deloc mic. Se va duce probabil undeva către 30% pentru acei români care câștigă venituri peste medie, venituri brute peste media veniturilor în România”, conchide Păun.