BREAKING Comisia Europeană estimează că economia României va crește cu 3,3%, dar că deficitul va ajunge la 6,9% în acest an și chiar la 7% în 2025

Economia românească va crește cu 3,3% în 2024, arată Comisia Europeană în cel mai recent raport, care revizuiește în creștere prognoza de creștere economică pentru România de la 2,9% în raportul anterior și de la 3,1% prognoza din toamnă.

Instituția europeană estimează că România va încheia anul cu un deficit bugetar de 6,9% din Produsul Intern Brut, în creștere față de anul trecut, când a fost de 6,6%. De asemenea, Comisia estimează că acesta va continua să urce în 2025, la 7%. Instituția arată că creșterea rapidă a cheltuielilor publice curente va fi principalul factor care va determina creșterea deficitului. Comisia mai preconizează că salariile din sectorul public vor înregistra o creștere puternică, cu o rată de două cifre în 2024, înainte de a încetini semnificativ în 2025. Ele reflectă creșterile discreționare recente în domeniul educației și al sănătății, precum și în sectorul comenzilor și în cel al apărării. Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va începe să aibă costuri încă din 2024.

Premierul Marcel Ciolacu declara marți seară la Digi24 că România va închide anul 2024 cu un deficit bugetar în jur de 5% din Produsul Intern Brut, dar că va avea un nou acord cu UE pentru reducerea deficitului sub ținta de 3% din PIB, iar discuția se poartă în jurul unei reduceri în interval de 5 sau de 7 ani.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Comisia a revizuit ușor în creștere și prognoza pentru inflație în 2024, la 5,9%, de la 5,8% în prognoza anterioară.

Instituția estimează că datoria publică se va menține în acest an peste pragul critic de 50% din Produsul Intern Brut, respectiv că va ajunge la 50,9% în 2024 și urcă și mai puternic, la 53,9% în 2025.

Comisia subliniază că incertitudinea privind calea și compoziția măsurilor de consolidare fiscală ar putea afecta încrederea mediului de afaceri și investițiile private.

Raportul Comisiei pentru România, pe larg:

Cererea internă puternică împinge în sus creșterea economică. Activitatea economică și-a revenit la începutul anului 2024, după o creștere relativ atenuată a PIB-ului real de 2,1% în 2023. Consumul privat s-a redresat puternic datorită creșterilor pensiilor și salariilor din sectorul public. Comenzile noi din industria prelucrătoare se redresează, iar sentimentul mediului de afaceri rămâne favorabil. Pentru întregul an 2024, inflația mai scăzută, creșterea veniturilor reale disponibile și relaxarea condițiilor financiare vor sprijini în continuare consumul privat. Consumul public rămâne puternic, iar investițiile finanțate de UE în infrastructura publică ar trebui să continue într-un ritm alert. Cu toate acestea, construcțiile rezidențiale rămân deprimate, iar creșterea formării brute de capital fix ar trebui să încetinească semnificativ față de nivelurile din 2023. Perspectivele slabe de creștere în cazul principalilor parteneri comerciali ai UE cântăresc asupra exporturilor, în timp ce importurile se accelerează, ceea ce duce la o contribuție negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului și la o ușoară adâncire a deficitului de cont curent. În ansamblu, se preconizează o accelerare a creșterii PIB-ului real la 3,3% în 2024.

Continuarea preconizată a relaxării condițiilor monetare și de finanțare în 2025 ar trebui să sprijine consumul privat, în pofida încetinirii creșterii veniturilor reale disponibile. În același timp, incertitudinea privind calea și compoziția măsurilor de consolidare fiscală ar putea afecta încrederea mediului de afaceri și investițiile private. În ansamblu, se estimează că PIB-ul real va crește cu aproximativ 3,1%. O cerere internă mai atenuată și o reluare a exporturilor ar trebui să reducă contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB și deficitul de cont curent sub 7% din PIB.

Creșterile salariale ridicate continuă și în 2024. Piața forței de muncă rămâne tensionată, dar ocuparea forței de muncă a scăzut în 2023, iar tensiunile sunt în curs de atenuare. În acest an și anul viitor, creșterea ocupării forței de muncă va deveni pozitivă, în timp ce rata șomajului ar urma să scadă marginal până la aproximativ 5,5%. Se preconizează că salariile nominale vor decelera în sectorul privat, cu excepția unor noi creșteri ridicate ale salariului minim. Se preconizează că salariile din sectorul public vor înregistra o creștere puternică, cu o rată de două cifre în 2024, înainte de a încetini semnificativ în 2025.

Dezinflație prelungită. După o revenire a inflației la începutul anului 2024, ca urmare a majorării unor impozite indirecte, se preconizează că tendința de dezinflație se va relua în 2024 și 2025, dar pe o traiectorie ușor mai ridicată. Creșterile semnificative ale salariilor și pensiilor exercită presiuni în sensul creșterii prețurilor și mențin inflația de bază, deja lipicioasă, la niveluri cu mult peste inflația globală. Se preconizează că inflația medie IAPC va scădea de la 9,7% în 2023 la 5,9% în 2024 și la 4% în 2025, dar riscurile sunt înclinate către o reducere mai treptată.

Se preconizează că deficitul public va rămâne ridicat pe parcursul orizontului de prognoză. Deficitul public general al României a ajuns la 6,6% din PIB în 2023, în creștere de la 6,3% în 2022, deoarece cheltuielile publice au continuat să crească într-un ritm rapid.

În 2024, se preconizează că deficitul va crește la 6,9% din PIB. La fel ca în 2023, se preconizează că creșterea rapidă a cheltuielilor publice curente va fi principalul factor care va determina creșterea deficitului. Se preconizează că salariile din sectorul public vor înregistra o accelerare puternică în acest an, reflectând creșterile discreționare recente în domeniul educației și al sănătății, precum și în sectorul comenzilor și în cel al apărării. Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va începe să aibă costuri încă din 2024. Se preconizează că investițiile publice ca pondere în PIB vor rămâne în general stabile la nivelul ridicat atins în 2023, datorită creșterii rapide a cheltuielilor de capital la nivel local și a utilizării fondurilor RRF. Se preconizează că creșterea veniturilor publice va depăși creșterea PIB-ului nominal, reflectând o compoziție de creștere „bogată în impozite”, eforturile de îmbunătățire a colectării impozitelor prin digitalizarea sistemului fiscal și impactul măsurilor de creștere a veniturilor adoptate în toamna anului 2023, care vor spori veniturile publice cu aproximativ 1% din PIB.

În 2025, se preconizează că deficitul va rămâne stabil la 7% din PIB, pe baza unor politici neschimbate. Se preconizează că costurile pe termen scurt ale reformei sistemului de pensii vor contribui la creșterea deficitului. Cu toate acestea, este probabilă o oarecare moderare a cheltuielilor de capital, iar creșterea cheltuielilor curente, cu excepția pensiilor, ar trebui să încetinească. Previziunile privind deficitul pentru 2025 nu includ veniturile suplimentare potențiale care decurg din reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor și din reforma fiscală generală, care fac parte din PNRR, dar care nu sunt încă specificate suficient de detaliat.

Se preconizează că datoria publică generală va crește la aproximativ 51% din PIB în 2024 și la 54% în 2025. Riscurile privind perspectivele bugetare sunt înclinate către deficite mai mari, în special în 2024, când cheltuielile suplimentare preelectorale ar putea crește și mai mult cheltuielile.