România și Japonia vor semna marți, 7 martie, o Declarație comună de instituire a Parteneriatului Strategic, obiectivul principal al vizitei oficiale pe care Președintele Iohannis o efectuează la Tokyo fiind ridicarea relațiilor româno-nipone la nivel de ,,Parteneriat Strategic“.
Președintele Iohannis va fi primit, marți de împăratul Naruhito la Palatul Imperial și se va întâlni la sediul Guvernului cu premierul Fumio Kishida, iar semnarea documentului încheie un amplu proces de consultări şi negocieri, la cinci ani de la adoptarea deciziei de lansare a acestui parteneriat. Acesta este al doilea parteneriat strategic încheiat cu un stat asiatic, după cel cu Coreea de Sud : „Instituirea Parteneriatului strategic cu Japonia va marca, astfel, avansarea cooperării româno-japoneze la cel mai înalt nivel şi trecerea la o etapă superioară de valorificare a potenţialului bilateral, în baza valorilor şi a principiilor împărtăşite de cele două ţări, pe trei dimensiuni cheie: politica externă şi dialogul pe teme de securitate, cooperarea economică şi în domeniul asistenţei pentru dezvoltare, respectiv cooperarea în domeniile culturii, ştiinţei şi tehnologiei, inovării, cercetării şi dezvoltării”, a informat Administraţia Prezidenţială.
Podul de la Brăila, montat de japonezi, dar întârziat de români și italieni
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Podul peste Dunăre de la Brăila, cea mai complexă lucrare de infrastructură rutieră de după Revoluție este singurul șantier unde lucrează și un constructor din Japonia, IHI Infrastructure. Viaductul de 2 kilometri lungime a fost ridicat și montat ( tablierul) de firma din Japonia, dar întregul proiect este întârziat din cauza mobilizării insuficiente a constructorului WeBuild (Astaldi) cât și a Statului român care nu a făcut la timp exproprierile, iar italienii au profitat în instanță de fiecare eroare a CNAIR. Întârzierea proiectului a dus și la emiterea certificatelor negative pentru constructorii italieni și japonezi. Podul de o jumătate de miliard de Euro este la doar 85 % execuție, deși în mai-iunie ar trebui să se circule și pe varianta Măcin (detalii aici). La prima întâlnire cu ambasadorul Japoniei, vicepremierul Sorin Grindeanu și-a cerut scuze pentru întârzierea proiectului M 6 pe parcursul anului 2021 (detalii aici)
Metroul de Otopeni, construit cu bani de la Guvernul Japoniei
Al doilea mare proiect pentru infrastructura de transport derulat cu implicarea (financiară) a Japoniei este Magistrala de Metrou M 6 Gara de Nord-Otopeni. În 2010, Guvernul Japoniei a acordat României un împrumut de peste 300 de milioane de Euro, dar cu dobândă foarte mică pentru linia de metrou cu 12 stații, iar desemnarea Gullermak pentru secțiunea II (Băneasa-Otopeni) se face și cu avizul JICA ( Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională).
Una dintre cele mai importante companii nipone cu facilități de producție în România este producătorul de scule și echipamente electrice Makita cu fabrică la Brănești pe DN 3 în Ilfov.
În toamna anului trecut, premierul Ciucă discuta cu președintele Băncii Japoneze pentru Cooperare Internațională despre linia de tren Pașcani-Chișinău și proiecte din energie (detalii aici).
NOTĂ : în 2018, după demisia lui Mihai Tudose, într-o gafă diplomatică de proporții, PSD l-a lăsat pe premierul nipon Shinzo Abe (asasinat în 2022) fără primire diplomatică de același rang la Otopeni și la Guvern. (Era prima vizită oficială a unui premier japonez în România).