sursa foto: Pexels.com
Invazia rusă a Ucrainei şi devastarea pe scară largă a ţării, precum şi sancţiunile economice impuse faţă de Rusia ridică spectrul unei alte crize alimentare mondiale, conform unei analize World Vision România, citate de Agerpres.
În acest context, o temă tot mai relevantă pentru agricultura din România şi din lume este cum să creştem producţia agricolă, folosind mai puţine resurse.
Conform studiului WV, în 2021, Rusia şi Ucraina s-au clasat printre primii trei exportatori mondiali de grâu, orz, porumb, seminţe de floarea soarelui şi ulei de floarea soarelui. Rusia a fost, de asemenea, cel mai mare exportator mondial de îngrăşăminte cu azot şi al doilea furnizor principal de potasiu şi fosfor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Analiza mai arată că numărul persoanelor subnutrite de pe glob ar putea creşte cu 8 până la 13 milioane de oameni în 2022/2023.
“Conform datelor furnizate de FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations), Ucraina şi Rusia se situează printre primii 5 exportatori globali de cereale: orz (19%) şi grâu (14%) din totalul exporturilor. Şi mai proeminentă este prezenţa lor în sectorul de producţie de seminţe şi ulei de floarea soarelui unde cele două ţări deţin 64% din totalul pieţei de export”, se menţionează în material.
Astfel, peste 50 de naţiuni depind de importurile de grâu din Rusia şi Ucraina, cea mai mare parte dintre acestea fiind ţări cu un nivel ridicat de sărăcie sau aflate în curs de dezvoltare.
Dependenţa de producţia agricolă din Rusia şi Ucraina atinge cote maxime în Eritrea (100%), Turcia (85%) şi Egipt (73%), precum şi în majoritatea republicilor fost sovietice sau în ţările din nordul şi centrul Africii.
Evaluarea preliminară a FAO sugerează că între 20 şi 30% din zonele cu cereale, porumb şi seminţe de floarea soarelui din Ucraina fie nu vor fi plantate, fie rămân nerecoltate în timpul sezonului 2022/23.
“Dacă adăugam sancţiunile economice şi posibila interdicţie de export în cazul Rusiei, acestea vor avea un impact major asupra securităţii alimentare globale. În conformitate cu un astfel de scenariu, numărul global al persoanelor subnutrite ar putea creşte cu 8 până la 13 milioane de oameni în 2022/2023, cele mai pronunţate creşteri având loc în Asia-Pacific, urmată de Africa sub-sahariană şi aproape Africa de Est şi de Nord”, notează autorii analizei