Producătorul român de cosmetice Farmec, ce are în portofoliu brandul Gerovital, a trecut peste anul pandemiei cu afaceri mai mari cu aproape 10%, după ce a reușit să transforme rapid producția de cosmetice în producție de dezinfectanți și să se mute în online cu câțiva ani mai devreme decât plănuise inițial, segment care practic „a explodat”, spune Mircea Turdean, Director General Farmec, într-un interviu pentru Economedia.
Farmec este un exemplu de companie românească ce reușește să se diferențieze de multinaționalele din sectorul cosmeticelor prin produse de calitate și ieftine, spune Turdean, care le recomandă altor producători români „să nu se plângă, să pună osul, pentru că perspectivele sunt frumoase”, iar românii vor să cumpere de la o companie românească.
Vezi integral VIDEO cu Mircea Turdean, Director General Farmec:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Filmare: George Călin, Montaj: Ovidiu Micsik / Inquam Photos
Rep.: Aş vrea să vă întreb cum a fost ultimul an şi jumătate, în pandemie, din perspectiva Farmec. În criza anterioară spuneaţi că a fost o perioadă de creştere, că ce-au pierdut multinaţionalele a câştigat compania. Cum a fost de data aceasta?
Mircea Turdean: Nu vreau să vă decepționaţi nici de data asta și să spunem, pentru cei ce ne ascultă, că și de această dată, Farmecul a câștigat. Am câștigat pentru că, așa cum spuneam și mai demult, noi suntem în linia întâi, ne adaptăm totdeauna schimbărilor, suntem o companie românească și simțim exact de ce are nevoie piața și la momentul respectiv luăm deciziile necesare, ne adaptăm.
Concluzie: am sesizat o nișă – producția de dezinfectanți, mai ales că am sesizat la începutul anului: dezinfectanții sunt produse produse similare cu produsele cosmetice, se fabrică pe aceleași echipamente, ceea ce înseamnă că noi, pe capacitățile noastre uriașe de producție, am putea face acești dezinfectanți. Ne-am făcut niște calcule, am făcut investiții, peste 100.000 de euro am investit și în echipamente, 200.000 de euro în plus față de ce aveam, ca să ajungem la cantități dezinfectante între 400 și 500 de tone pe lună. Asta e ceea ce putem da, adică o cantitate care ar fi dat orice altă companie românească, plus celelalte – că au fost câteva zeci de companii micuțe – noi puteam face cam cât celelalte companii adunate și mai înmulţim cu 2 – 3. Asta înseamnă o companie mare. Singura problemă – trebuia să le avizăm. Am reușit să facem și avizarea prin Ministerul Sănătății, prin Institutul Cantacuzino… Ştiți, și acolo au fost povești peste povești și am ieșit undeva spre sfârșitul primăverii, pe piață, cu dezinfectanții și bine am făcut; am dat dezinfectanți pentru spitale, am dat dezinfectanți pentru tot ce înseamnă instituțiile de stat. Am dat dezinfectanți pentru populație și a fost un lucru extraordinar atât pentru noi, pentru România, cât și pentru Farmec.
În pandemie, vânzările la cosmetice au scăzut. A fost o reacție normală, multă lume stătea acasă și normal că vânzările de cosmetice nu au mai fost number one în topul cumpărăturilor femeilor și atunci acele scăderi pe cosmetice le-am compensat cu acești dezinfectanți. Şi pot să zic că nu numai că am compensat, dar am făcut o cifră de afaceri așa frumoasă, încât am avut, per total anul trecut, un plus de 9,9% pe cifra de afaceri. Şi încă un amănunt foarte important: am reușit să aducem şi oamenii la lucru, nu i-am ținut acasă pe banii statului, n-am pus statul român să cotizeze, noi a venit la lucru, am lucrat pe două schimburi, am angajat oameni și am făcut dezinfectanți, pe lângă celelalte produse.
Am văzut că a continuat această creștere și în această jumătate de an pentru că ați continuat şi producția de biocide. A fost o decizie bună că ați investit, dar de ce continuaţi şi de acum încolo?
Vrem să continuăm. De-acum încolo decizia noastră este să stabilim un portofoliu, să zicem esențial, și să mergem în continuare pe dezinfectanți, în speță pe dezinfectanții pentru spitale, pentru farmacii – acolo vrem să continuăm. Trebuie să ne limităm, să restrângem un pic portofoliul și vom rămâne acolo. Ar fi păcat pentru eforturile depuse de anul trecut să nu avem o continuitate și vom avea pe dezinfectanți. Bineînțeles, dacă ar fi să discutăm despre anul ăsta, el a fost și este un an în care se iese din pandemie și tot ce înseamnă cifrele scăzute pe cosmetice s-au redresat. Au început să meargă, din nou, cosmeticele, au început să meargă produsele de curățenie și ne-am redresat cifrele la celelalte segmente care anul trecut au avut probleme. Dezinfectanții, într-adevăr, au scăzut, consumul de dezinfectanți nu mai este cel ca și cel de anul trecut, dar am început să ne revenim la obiectul muncii. Dar, încă o dată concluzionez, nu am renunțat la dezinfectanți.
Din punct de vedere al colaborării cu statul, aţi spus că furnizaţi dezinfectanți pentru unele instituții şi la spitale. A fost inițiativa dumneavoastră sau a venit statul şi a spus: vreau să cumpăr de la un producător român?
Ambele. A fost și inițiativa noastră – să dăm dezinfectanți pentru instituțiile statului și să știți că am dat și gratuit: în prima parte a anului trecut am dat dezinfectanți de ordinul a zeci de mii de bucăți pentru instituții, pentru spitale – am dat la clinica din Cluj care se ocupă de tot ce înseamnă Covidul. Și, separat, statul român a fost şi cel care tot spunea, prin gura ministrului Economiei, prim-ministrului, că avem nevoie de un producător român de încredere, puternic, care să facă (dezinfectanți, n.r.). Şi Farmecul a fost acela care a făcut treaba respectivă. Am făcut unele colaborări cu statul, dar să știți că pe bani cinstiţi, în sensul că totdeauna statul face licitații. Noi am participat la licitații și pe bune, la nivelul calității și a prețului, Farmecul a câştigat foarte, foarte multe licitații și a putut să vândă cantități însemnate de dezinfectanți la spitale, la instituții, separat de cantitatea care am dat-o ca și gratuități la începutul anului.
Au existat şi dificultăți cu care v-ați confruntat în această perioadă? De exemplu, oamenii nu au mai cumpărat din magazine, în acea perioadă, în contextul în care aveţi, totuşi, o reţea mare de magazine.
Da. Din păcate, a fost, asta a fost o realitate. Normal, nu numai că oamenii nu mai mergeau în magazine, dar statul român a fost obligat – și nu numai, toate statele – să închidă mallurile. Şi, că am vrut, că nu am vrut, magazinul, cum e acesta de aici, care e în mijlocul mallului, a fost și el închis. Şi oamenii au mers acasă, i-am ținut pe banii noștri, niciun fel de problemă, și au fost niște scăderi. Normal, când ai 30 de magazine și știi că trebuie să le ții închise… Nu au fost 30, au fost în jur de 24-25, că vreo 5 sunt stradale și cele stradale au putut să funcționeze în continuare. Dar 25 din mall s-au închis și atunci ne-am gândit ce putem să facem.
Din nou, inițiativa noastră a fost foarte rapidă și am sesizat de la începutul anului trecut comerțul online. Ce-am făcut acolo? Am deschis un al doilea punct de lucru pe comerțul online la București; aveam în plan, cred că în 3-4 ani, să facem asta, dar am făcut imediat. Am mai făcut o echipă și am făcut comerț online de la Cluj și de la București, din două puncte, ca să acoperim toată România. Și efectele au fost rapide, deci s-a dublat, peste noapte, vânzarea online de produse. Pentru că lumea, da, nu mergea la magazine, dar online să știți că s-au cumpărat cosmetice, s-au cumpărat toate tipurile de produse și vânzările online… 100%. Ăsta a fost rezultatul pe anul trecut. Canalul cel mai dinamic, care a explodat și noi am fost acolo, l-am exploatat, am știut ce să facem. Din nou, inițiativa inteligentă din partea noastră.
Practic, pandemia a funcționat, pentru dumneavoastră, ca un catalizator pentru digitalizare.
Da, categoric. Categoric, categoric.
Am văzut că aţi anunţat chiar recent investiții în digitalizare. Ne puteți da mai multe detalii despre ce înseamnă acestea?
Foarte, foarte simplu, da. Mult mai multe laptopuri. Bineînțeles că oamenii care făceau producția au rămas la producție, oamenii care administrau depozitele, transporturile, agenții care făceau vânzare erau la lucru. Dar tot ce înseamnă birouri de lucru au mers de acasă. Şi, având în vedere că le-am pus la dispoziție fiecăruia câte un laptop, o mare parte din ei au lucrat de acasă. Departamente întregi – financiar, marketing, contabilitate, juridic, au mers acasă și au lucrat de acasă. S-a pliat foarte ușor și s-a implementat foarte rapid acest sistem, oamenii puteau intra de pe laptop în tot ce înseamnă stocuri, tot ce înseamnă programele noastre – avem programe informatice foarte bune, își luau toate informațiile și lucrau de acasă. De asemenea, am stabilit programe de întâlniri și tot ce însemna acele ședințe interdepartamentale, chiar și cu directorul general, toate se făceau online. Am făcut ședințe cu oameni care erau unul în Cluj, unul în București, unul în Brașov, fără probleme, am intrat împreună și ne-am prezentat materialele și am putut să luăm niște decizii săptămânale, lunare, fără niciun fel de problemă. Am beneficiat și am profitat de acest sistem, l-am implementat cu foarte, foarte mare ușurință.
Urmează să lansaţi și o aplicație?
Vrem să lansăm mai multe aplicații, așa este, chiar și pentru magazinul, magazinele noastre, dar încă nu putem să spunem despre el, pentru că e secret. Dar avem în plan să facem așa ceva. Ne ajută, asta ajută. Şi suntem acolo. Dacă și alții au făcut acest lucru, și noi vom face exact același lucru. E în testare. (PRECIZARE: De la momentul interviului și până acum, platforma de e-commerce și aplicația mobilă au fost deja lansate)
Ați vorbit și despre faptul că unii angajați ar lucra de acasă. Mai continuă acest lucru și cum?
Nu neapărat. Mai sunt birouri unde mai există un sistem „o zi pe săptămână” și le acordăm acest lucru, nu că n-ar putea lucra de la birou, dar la mulți dintre ei a fost cererea lor – mai sunt cu probleme, cu familii, cu copii, și mergem, în continuare, la multe birouri, cu o zi pe săptămână, prin rotație, astfel încât să asigurăm necesarul din companie pentru lucrurile la nivelul fiecărui birou.
Lucrați cu 1.000 de angajați. Unii vânzători, alții în cercetare-dezvoltare, producţie…
….logistică…
Vă este greu să găsiți angajați?
Nu, nu. Și răspunsul este foarte simplu: avem un nume, un brand care aduce încredere. Pe orice job pe care se lansează Farmecul să caute locuri de muncă, avem aplicații, suntem în situația fericită să alegem din multe oferte și mă refer de la muncitori până la specialiști de înalt grad, mă refer la economiști la specialiști de marketing, la cercetători, la juriști, la ingineri pe toate palierele.
În această idee, pe cercetare, aș vrea să vă întreb dacă dă școala românească cercetători buni?
Școala românească nu dă cercetători, școala românească dă chimiști, dă farmaciști, şi pentru ca o persoană – mi s-a spus că mai mult femei sunt, dar asta nu e o regulă – să ajungă cercetătoare trebuie să își facă esențial o calificare la locul de muncă. Nu există o facultate de cercetători care să scoată cercetători – cum este în Franța, de exemplu. Și atunci ne luăm specialiști-vârfuri din facultăți, ori de la Farmacie, ori de la Chimie – și îi școlarizăm în cadrul companiei noastre. Avem cercetători pe trei paliere de vârstă și facem acel, cum apare în teorie, „walk with Marry” – adică punem un cercetător tânăr, de pe băncile facultății, lângă un cercetător cu experiență și îl rugăm pe cercetătorul cu experiență să-l învețe. Şi cercetătorul asta îl formează. Şi îi formăm la locul de muncă. Cercetătorii, în România, nu prin școală se formează, ci în firmă, la locul de muncă.
Vă remarcaţi, de asemenea, prin inovație. Cât investiţi în inovație, în cercetare-dezvoltare și la cât timp iese un produs, iar pe cele actuale le mai upgradați, să spunem?
Absolut. Este un „da” pe linie. Avem produse absolut noi, vârfuri de lance cu principii active și cu efecte chiar tipuri de produse complet noi. Pentru că dacă nu inovezi și stai după alții și tu numai copiezi, ăsta nu e un viitor pentru o companie cum e Farmecul, care vrea să fie împreună cu brandurile noastre, printre care Gerovitalul, de care știe lumea, vârf de lance. Deci tu trebuie să inovezi tot timpul și atunci cu specialiștii noștri de la cercetare, alături de specialiștii de la marketing care studiază piața, plus firmele mari cu care colaborăm, la nivel mondial, pe principii active, că fiecare produs cosmetic are, în interior, câteva principii active esențiale, care dau calitate și dă efectul produsului respectiv. Și împreună, aceste echipe, studiem piața, inovăm, împreună cu firmele cu care colaborăm aducem principii active, le implementăm în formule, și le scoatem – asta e pe partea de inovație.
Nu în ultimul rând, produsele au o curbă de viață. La un moment dat, după vreo 3-4 ani, o studiem – gama X trebuie lucrată pe ea. Şi atunci intrăm în modernizarea gamei respective, o modernizăm și o relansăm pe piață cu un „face-lift”, cum zic colegele noastre. Dar nu este numai un face-lift de imagine, de ambalaj, de culori, de tipuri de produse, cât și un face-lift din punct de vedere al inovării produselor, a formulării și introducerii de noi principii active.
Acest lucru am făcut cu un Gerovital pe care l-am lansat la începutul anului. Practic am pornit de la Gerovitalul H3, dar i-am zis „Perfect Look” – o mini gamă modernă, cu niște principii active noi. Am făcut un face-lift și o inovație pe formulă, pe tot ce înseamnă produsele de plajă Gerovital Sun. În vara asta a fost un boom. Am pus pe piață o cantitate foarte mare de produse de plajă cu factor de protecție; atenție, știți povestea – soarele, radiațiile, cancer de piele – folosiți factori de protecție mari, nu mici, dacă vreți să vă protejați. Şi am venit cu gama nouă și am vândut-o foarte bine, pe toate canalele – pe rețele, pe farmacii, magazine tradiționale, magazinele noastre, s-au vândut online foarte foarte, foarte bine. Urmează, în următoarea perioadă, Perfect Lift și altele. Suntem înaintea lansării unei game mari, la care facem același lucru
Așa lucrăm. Şi se investesc milioane de euro, în fiecare an, pe inovație. Inovație, marketing. Nu ne strângem la pungă, inovăm cât trebuie, investim cât trebuie și efectele se văd. Produsele ajung premiate, fiecare gamă nouă este în discuții. Undeva, toamna, încep acele gale – cel mai bun produs, cel mai celebru, cel mai modern, cel mai nou, cel nu ştiu ce. Și noi, în fiecare toamnă spre iarnă, la galele astea mă duc personal împreună cu colegii şi colegele de la marketing. Premiul 1, Premiul 1, Premiul 1, Brandul Anului, Brandul Anului, Gama Anului, Produsul Anului. Asta înseamnă că ne facem treaba bine, nu?
Vizavi de investiții, pe partea de producție, investiți în tehnologizare, în automatizare?
Retehnologizare. Tehnologizare în permanenţă, asta e un „must” și investim milioane de euro pentru acest lucru. Fără o creștere a productivității muncii, fără o achiziție de linii tehnologice care să crească productivitatea muncii, ai o problemă. Pentru că dacă crești cu 10% cifra de afaceri, trebuie să vină și producția și productivitatea muncii să facă față. Adică nu neapărat să angajăm o armată de oameni care să facă manual acest lucru, ci să aducem echipamente noi și sunt sute de mii de euro aceste echipamente, că sunt fluxuri tehnologice, nu e numai o mașinuță. După cum știți, o linie tehnologică e compusă din mai multe mașini. Pe o distanță de 20 de metri se întinde o linie tehnologică. Investim în ea și creștem productivitatea; la fel în producție, în preparare. Dacă vrei să faci mai multe produse, aduci în bucătărie mai multe oale, nu? Ei, aceste oale, la nivelul cosmetic, se numesc reactoare. Și aceste rezervoare, aceste malaxoare complet automatizate, în sensul că îți spun ce și cum să faci, îţi cântăresc, chiar dacă e un malaxor automatizat de 500 de kilograme, dacă pui pe ele o linguriță, îți arată și lingurița aia – atât de exacte sunt acele malaxoare pe care le folosim, apropo de automatizare. Dar dacă vrei oale, mai cumperi oale și mai aducem oale, mai cumpărăm un malaxor, mai cumpărăm un reactor, mai cumpărăm un malaxor, funcție de creșterea producției, de necesități, de estimare a producției, ne mai aducem echipamente. Şi facem asta în fiecare an, numai așa se poate face. În fiecare an investim pe linia asta. Să nu mai vorbesc de locuri de muncă, de laboratoare, de birouri.
Câte produse ies, anual, pe poarta fabricii Farmec?
Milioane. Milioane.
Am înţeles. Îmi puteţi da numărul de magazine din România şi câte aveți și în afară?
Da. La nivel de România avem 30 de magazine. Dacă e cazul, vom mai crește, acolo unde vom considera că merită să mai investim, să mai deschidem. Aici o mică paranteză: am pornit de un an de zile, un an și ceva și franciza. Dacă cineva vrea să investească într-o franciză Gerovital, sprijinim și avem o franciză care funcționează și așteptăm și alți clienți să vină pe franciză.
Pe exterior avem două sau trei magazine – e o mică problemă, dar eu o văd ca o oportunitate. Azi avem două-trei magazine, dar asta ce înseamnă? Asta înseamnă că oportunitatea ar fi ca în următorii câțiva ani, cei care urmează, să avem mult mai multe magazine. Noi lucrăm cu peste 30-40 de țări, avem distribuitori și clienți în toate acele țări și calculul nostru e simplu: dacă vom discuta cu fiecare dintre clienții noștri, să nu mai vorbesc și de alții, cu siguranță că în câțiva ani vom găsi magazine Gerovital în Italia, în Franța, în Anglia, în Germania, în Elveția, în America, în China, în Dubai, în Africa, în Ungaria.
Cât din producția Farmec merge la export și care sunt cele mai mari piețe?
Suntem undeva la 5-6%, 5 sau 6%. Bineînțeles, vrem să creștem acest export. Dar creșterea exportului, pentru că suntem un brand foarte cunoscut, probabil cel mai cunoscut brand românesc din ultimii 25 de ani, este simplu pentru că suntem prezenți pe toate aceste piețe. Dar trebuie să creștem acolo și vom face această creștere. Dar creșterea, dacă vrei să crești organic pe o piață mare, – America sau China – trebuie să investești în reclamă, în marketing, milioane de euro sau milioane de dolari, de yeni. Şi banii respectivi trebuie investiți cu cap, pe rând. Împreună cu partenerii noștri vom investi sume de bani și vom intra și vom face exporturi mai mari, pentru că, în mod clar, putem să ducem acea cifră de 5% din total cifră de afaceri spre mult mai mult.
Ne-a învăţat pandemia să cumpărăm mai mult local, mai mult produs de o companie românească?
În cazul nostru, da. Dar învăţătura mea pentru alți români, producători români este: pot face treaba respectivă, te poți baza pe românii noștri, româncele noastre că vor să cumpere dacă ai un produs de calitate, dacă ai un produs la un preț accesibil – accesibil înseamnă mult mai ieftin decât produsele de import și la o calitate mai bună. Noi așa facem: produse mai ieftine și la o calitate mai bună. Și, nu în ultimul rând, trebuie să-ţi faci, frate, reclamă! Pentru că dacă nu-ţi faci reclamă și nu-ţi faci cunoscut brandul… Acum ar putea să se spună: aaa, păi Gerovitalul se știe! Da, se știe, dar noi anual investim milioane de euro pe reclamă, pe marketing. Şi dacă îți faci reclamă, cu siguranță că produsul este cunoscut. E simplu. Asta-i învăţătura mea pentru ceilalți producători români: să nu se plângă, să pună osul, pentru că perspectivele sunt frumoase și românii, să știți, că sunt la fel de patrioți ca și nemții, ca și ungurii, ca americanii.