Util. Cum faci bugetul companiei, pentru a fi cât mai rezilient într-un an plin de incertitudini fiscale / 2025, anul reformei fiscale

Anul 2025 se anunță a fi anul modificărilor fiscale și al „decontului” în urma politicilor fiscale relaxate adoptate de România până în prezent, care au făcut ca țara noastră să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. În spațiul public au apărut deja câteva măsuri luate în calcul pentru a repara această situație și ele includ modificări de cotă de TVA, modificări ale cotei de impozit pe venit, majorarea cotei de impozit pe dividende, eliminarea facilităților fiscale acordate unor angajați sau reguli mai restrictive pentru microîntreprinderi. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste măsuri nu este bătută în cuie și încă nu este clar care va fi amploarea modificărilor sau dacă ele vor fi adoptate concomitent. Un răspuns l-am putea avea abia spre finalul primului trimestru din anul 2025. Însă orice firmă al cărei an fiscal începe la 1 ianuarie 2025 trebuie să își pregătească bugetul pentru anul următor luând în calcul că aceste modificări – sau măcar o parte din ele – vor apărea pe parcursul anului. Economedia a consultat mai mulți specialiști în fiscalitate pentru a oferi companiilor o serie de orientări în acest sens.

Care este modul de a crea scenarii de buget bazate pe diferite scenarii de politici fiscale?

Alex Milcev, Partener, liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică, EY România:
În primul rând, trebuie să înțelegem la ce se referă procesul de bugetare. Aici, elementul important este bugetarea veniturilor și a cheltuielilor, și cum taxele și impozitele reprezintă deseori unul dintre capitolele de cheltuieli, companiile trebuie să bugeteze cheltuielile cu taxe. Evident că această sarcină devine dificilă când există o mare incertitudine privind politica fiscală a statului, mai ales în situația in care este România acum: când se vorbește de ceva timp despre o creștere a taxelor și impozitelor din cauza unei nevoi obiective, cu deficit bugetar, dar nu se știe cum se vor concretiza aceste reforme și cum o companie poate fi impactată. Dar chiar și în aceste circumstanțe neclare se pot face anumite presupuneri și estimări.

Cristina Mogoș – Partener Servicii de Consultanța Fiscală, GTA Group:
Pentru a răspunde provocărilor economice actuale, companiile trebuie să creeze scenarii de buget care să anticipeze impactul politicilor fiscale asupra veniturilor și cheltuielilor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Un prim pas este definirea unui scenariu de bază, care presupune continuitatea situației actuale, fără modificări fiscale semnificative. Pe baza acestuia, se conturează scenarii alternative, care iau în calcul posibile măsuri fiscale, cum ar fi creșterea salariului minim sau majorarea impozitelor și taxelor. Aceste scenarii ar trebui să includă măsuri clare pentru ca firmele să gestioneze aceste efecte, fie prin ajustarea prețurilor de vânzare, fie prin măsuri de eficientizare operațională.

După ce se simulează impactul acestor măsuri fiscale asupra cheltuielilor și veniturilor, este esențial să se revină periodic asupra scenariilor pentru a le ajusta, asigurându-se că acestea sunt suficient de flexibile pentru a răspunde schimbărilor din mediul economic.

Care sunt principalele variabile pe care le luați în calcul când faceți astfel de scenarii: creșterea salariului minim, taxarea venitului, taxarea capitalului (dividende, impozit pe profit), taxe one-off?

Alex Milcev, Partener, liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică, EY România:
Sunt bune asemenea exemple, care într-un scenariu sau altul pot influența dramatic un plan de business, pentru o perioadă mai scurtă sau chiar mai lungă, de 2-3 ani.

Un prim exemplu, pentru 2025: companiile care își fac bugetarea acum ar trebui să se gândească la ce modificări le-ar putea impacta businessul. Pentru companiile din anumite industrii, cum sunt construcțiile, IT, agricultura, care beneficiază în prezent de anumite facilități fiscale la impozitele pe salarii și asigurări sociale, acestea clar ar trebuie să ia în calcul faptul că o parte sau poate chiar toate aceste facilități pot dispărea in cursul anului. În funcție de “sentimentul de business” pe care un CFO îl are, o companie își poate face un provizion ori poate să anticipeze o anumită cheltuială în plus pe care va trebui să o deconteze (să o susțină) dacă acele facilități vor fi retrase.

Un al doilea exemplu, din practica ultimelor luni, este, de fapt, o întrebare: va apărea sau nu o modificare de impozit pe venitul salariaților și, dacă va crește, cu cât va crește. Apare și o a doua întrebare, deseori, dacă aceste taxe, fiind in sarcina individului, pot fi acoperite de angajator, care nu este, teoretic, responsabil cu acest lucru. Dar, în realitate, s-a observat că piața a trebuit să răspundă unor modificări fiscale și uneori să compenseze, cel puțin parțial, o creștere a impozitării, și astfel să fie solidară, eventual, cu efortul financiar al individului.

Un al treilea exemplu, la care mai devreme sau mai târziu toți proprietarii de imobile, terenuri și clădiri vor trebui să se gândească, este reforma taxelor locale, care va interveni din 2026. Trebuie înțeles din timp impactul unor modificări care, cu siguranță,  vor crește taxele locale, iar acest element de cost trebuie reflectat în bugetarea viitoare a poprietarilor

Un al treilea exemplu este legat de TVA, acesta fiind un element critic pentru anumite industrii, care ar putea crea un impact ce trebuie bugetat, în cazul în care acest impozit va crește. Sunt anumite sectoare, de exemplu financiar –  asigurări și bănci – care nu deduc TVA, iar orice achiziție de produse și servicii, pe fondul creșterii cotei va însemna o creștere de cost. Aceste companii vor fi nevoite să-și revadă politica de achiziții și, evident, să bugeteze acest TVA crescut, care se va reflecta în EBITDA.

Un al patrulea exemplu, recent, dar nu cu impact în 2025, este o directivă europeană prin care anumite contribuții sociale sunt mutate de la angajat la angajator, iar când se va întâmpla acest lucru va apărea, evident, o cheltuială nouă în P&L-ul unei companii, care trebuie bugetată. Nu este o preocupare pentru 2025, dar va urma destul de repede.

Cristina Mogoș – Partener Servicii de Consultanța Fiscală, GTA Group:
Printre variabilele luate în calcul la construirea scenariilor de buget s-ar putea număra creșterea salariului minim, taxarea capitalului prin cresterea cotei de impozit pe dividende, si eliminarea treptată a microîntreprinderilor.

În cazul unei majorări a salariului minim, de exemplu, companiile ar trebui să estimeze o creștere a cheltuielilor de personal (în general cu 8-12%), astfel încât să acopere atât majorările directe ale salariilor, cât și ale contribuțiilor sociale și alte costuri adiționale. Totodată, companiile trebuie să ia în considerare că aceste măsuri vor influența și prețul de achiziție al bunurilor și serviciilor necesare desfășurării activităților operaționale, având astfel un efect de domino asupra economiei.

În cazul unei potențiale creșteri a impozitului pe dividend (de la 8% nivelul actual), deși nu afectează direct performanța financiară a firmei, va avea efecte directe asupra acționarilor, în special asupra celor care depind de aceste dividende ca sursă de venit. În plus, eliminarea impozitului pe microîntreprinderi ar putea reduce profitabilitatea netă a companiilor mici, afectând astfel atât investițiile, cât și distribuțiile de profit.

Care sunt activitățile ale căror bugetele specifice necesită o flexibilitate mai mare, în contextul acestor incertitudini?

Roxana Gavrilă – Partener Servicii de Consultanță Financiară, GTA Group:
În contextul incertitudinilor economice, activitățile cele mai afectate de fluctuațiile fiscale sunt cele legate de personal și de achiziții, în special în companiile cu salarii apropiate de salariul minim pe economie. Companiile ar trebui să aloce o flexibilitate mai mare bugetelor acestor activități, pregătindu-se pentru eventuale creșteri ale costurilor și ale prețurilor pe lanțul de aprovizionare.

Care sunt activitățile ale căror bugetele specifice necesită o flexibilitate mai mare, în contextul acestor incertitudini?

Roxana Gavrilă – Partener Servicii de Consultanță Financiară, GTA Group:
În contextul incertitudinilor economice, activitățile cele mai afectate de fluctuațiile fiscale sunt cele legate de personal și de achiziții, în special în companiile cu salarii apropiate de salariul minim pe economie. Companiile ar trebui să aloce o flexibilitate mai mare bugetelor acestor activități, pregătindu-se pentru eventuale creșteri ale costurilor și ale prețurilor pe lanțul de aprovizionare.

Alex Milcev, Partener, liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică, EY România:
Zonele cu forța de muncă sunt mai predispuse pentru un șoc și pentru o schimbare a structurii de cost. Daca impozitul va crește, aceasta creștere poate veni cu un impact în consecință pe costurile totale. Dacă se anulează tichetele de masă, dacă se schimbă facilități la IT, la constructii, agricultură, vor fi afectați și toți cei care au beneficii și scutiri. Vor primi mai puțin net, dar același brut: și dacă compania va anticipa că macar o parte din aceste costuri trebuie compensate, atunci va bugeta un cost în plus.

Cum pot fi estimate și evaluate cel mai bine cheltuielile cu creditele?

Roxana Gavrilă – Partener Servicii de Consultanță Financiară, GTA Group:
În bugetele companiilor, cheltuielile cu dobânzile trebuie atent monitorizate, având în vedere trei scenarii posibile: scenariul de bază, scenariul de creștere și scenariul de scădere. Din cauza fluctuațiilor economice și a posibilelor modificări de politică monetară, este imposibil de prevăzut cu exactitate evoluția dobânzilor. De aceea, este recomandat ca firmele să includă în buget o rezervă pentru variații de dobândă, asigurând astfel o gestionare prudentă a costurilor.

Alex Milcev, Partener, liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică, EY România:
Sunt foarte mulți factori care pot influența orice estimare  – contracte cu dobânda fixă sau variabilă, previziuni asupra politicii monetare a BNR, ECB – Central Bank și alți mai mulți factori care pot influența traseul dobânzii creditului tău.

Cum poate fi elaborat bugetul de investiții pentru a avea o flexibilitate suficientă?

Roxana Gavrilă – Partener Servicii de Consultanță Financiară, GTA Group:
Pentru a asigura flexibilitatea bugetului de investiții, companiile ar trebui să ia în calcul opțiuni alternative de finanțare, precum leasingul operațional sau închirierea, în locul achizițiilor. Astfel, își pot optimiza fluxul de numerar și păstra libertatea de a ajusta sau întrerupe investițiile, în funcție de necesități. Bugetul ar trebui să includă, de asemenea, o rezervă de contingență pentru cheltuieli neprevăzute.

Cum își poate proteja o firmă bugetul în eventualitatea unor probleme ale partenerilor comerciali?

Alex Milcev, Partener, liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică, EY România:
Prin reflectarea anticipativă în P&L a provizioanelor de risc, bazată pe experiența în piață, nivelul de sofisticare și riscul din zona de activitate, calitatea clauzelor contractuale, mijloacele de a a acoperi prejudiciul (există sau nu o asigurare), cele mai bune practici în KYC (know your customer). Sunt multi factori de care un CFO trebuie să țină cont.

Roxana Gavrilă – Partener Servicii de Consultanță Financiară, GTA Group:
Pentru a se proteja împotriva riscului de neplată din partea partenerilor, companiile pot aplica criterii mai prudente de selecție și pot limita expunerea față de clienții cu risc ridicat. Totodată, este recomandat să își constituie rezerve pentru a absorbi eventualele pierderi cauzate de neîncasarea soldurilor, protejând astfel atât profitabilitatea, cât și fluxurile de numerar.

Prin aceste măsuri, companiile pot naviga mai eficient incertitudinile economice și fiscale, menținând o structură financiară stabilă și pregătindu-se pentru posibile ajustări rapide în bugetul lor.

Sursa foto: Dreamstime.com