UniCredit Bank a avut un profit de 663 milioane lei din România, în primul semestru din 2023

Unicredit pixabay.com

Grupul UniCredit România a obținut un profit net consolidat de 663,8 milioane lei în primele sase luni ale anului 2023, în creștere cu 63,76% față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori București (BVB).

„Grupul UniCredit România a realizat în primul semestru al anului 2023 venituri operaționale consolidate de 1,51 miliarde lei, în creștere cu 28,85% față de primul semestru al anului 2022, susținute de veniturile din comisioane și veniturile nete din dobânzi ca urmare a creșterii volumelor comerciale”, potrivit documentului de la BVB.

În aceeași perioadă, cheltuielile operaționale în suma de 605 milioane lei au înregistrat o creștere de 4,61% comparativ cu iunie 2022, în principal datorită creșterii cheltuielilor cu contribuția la fondul de rezoluție și a unor diverse alte cheltuieli impactate de inflație (inclusiv cheltuieli salariale).

Totalul activelor gestionate de UniCredit a fost de 67,2 miliarde lei la finalul primului semestru din 2023, în comparație cu 66,2 miliarde lei la 31 decembrie 2022.

România a surclasat celelalte țări din Europa Centrală și de Est

UniCredit estimează că BNR va menține neschimbată dobânda de politică monetară în 2023, relaxând în schimb lichiditatea, pentru a reduce ratele la credite, mai ales în semestrul al doilea.

„Deși consideră că inflația va scădea la aproximativ 7% până la finalul anului, BNR nu va reduce dobânda de politică monetara anul acesta fiind îngrijorată de impactul cheltuielilor pre-electorale asupra inflației. BNR va începe să reducă dobânda cheie anul viitor, până la 5% în decembrie 2024, anticipând că inflația va reveni în intervalul țintă n 2025”, potrivit raportului de la BVB.

Potrivit documentului, România, cu o creștere a PIB-ului de 4,7% an/an în 2022, a surclasat celelalte țări din Europa Centrală și de Est. Investițiile publice au fost cea mai mare surpriză pozitivă pentru creșterea economică, guvernul crescând cheltuielile pentru infrastructură atât din bugetul propriu cât și din fonduri europene. România este lider în regiune în privința sumelor primite din Fondul de Redresare și Reziliența (RRF) (2.7 mld. euro credite și 3.6 mld. euro sume nerambursabile).

„Creșterea PIB a încetinit în T1 2023 comparativ cu T4 2022, crescând cu 0.2% trim./trim. vs. +1.0% trim./trim. în T2 2022 (date ajustate sezonier). Creșterea anuală a fost în T1 2023 de 2.9% (date ajustate sezonier) și 2.4% (date brute). Cu toate că economia a încetinit abrupt în primul trimestru din cauza consumului public mai redus, condițiilor de finanțare mai stricte care au afectată vânzările retail și piață imobiliară, dar și a încasărilor la buget sub nivelul planificat, România a evitat intrarea în recesiune tehnică pe perioada iernii printr-o combinație între investiitiile publice mai mari și cererea de consum reziliența. Principalul motor al creșterii PIB a rămas consumul privat, investițiile accelerând începând din T3 2022 cu ajutorul fondurilor trase din PNRR”, potrivit documentului de la BVB.

BCR estimează că economia va crește cu 3% în 2023, depășind anul aceasta media Europei Centrale datorită cererii de consum mai puternice, investițiilor publice și cheltuielilor pre-electorale. Guvernul va încerca să deblocheze mai multe fonduri din PNRR prin taxarea pensiilor speciale, reformarea salarizării în sistemul public și îmbunătățirii guvernanței companiilor cu capital de stat.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: