O statistică oferită de APAPR privind randamentul obținut de beneficiarii pensiilor private din Pilonul Iarată că randamentul unei investiții eșalonate în titluri de stat și acțiuni a bătut în ultimii 15 ani inflația, depozitele în lei și acumularea de euro, scrie conso.ro.
Anul trecut nu a fost unul ideal pentru fondurile de pensii pilon II, toate raportând scăderi ale activului net, în ciuda acumulării permanente de noi contribuții.
Astfel, pierderea medie pentru cele 7 fonduri care compun Pilonul II a depășit 3 procente, în vreme ce perfomanțele fondurilor au oscilat între o corecție de aproape 5% la NN și una sub un procent la Metropolitan.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Performanța sub așteptări s-a datorat presiunii puse pe cotațiile titlurilor de stat-fondurile de pensii investesc aproximativ două treimi din active în titluri de stat.
Iar odată cu creșterea inflației și a dobânzilor (când dobânzile cresc, cotațiile titlurilor de stat mai vechi, emise la dobânzi mai reduse, se ajustează în jos) dar și scăderii bursei de valori (aproximativ un sfert din active sunt plasate aici) cu 11% la nivelul indicelui BET, și valoarea activului net al fondurilor s-a redus corespunzător.
Adăugând și inflația de peste 16% la finalul anului putem trage linie sub un an dezamăgitor pentru deținerile românilor în fondurile de pensii.
Cu baza convenabil plasată, mediile anuale arată bine
Asociația pentru pensiile administrate privat din România (APAPR) a furnizat însă recent o statistică pentru perioada mai 2008-decembrie 2022, o perioadă ce se suprapune peste durata de funcționare a fondurilor private de pensii din pilonul II, în care se arată că randamentul mediu obinut de acestea a depășit și depozitele bancare, și acumularea de euro și rata anuală medie a inflației în această perioadă.
Calculele de mai jos reprezintă situația unui român cu salariul mediu pe economie care a contribuit lună de lună la Pilonul II din mai 2008 până în prezent.
Aici ar fi de menționat plasarea convenabilă a bazei de raportare pentru investiția în acțiuni. În 2008, când și-au început fondurile din Pilonul II activitatea, o parte din corecția bursei se consumase deja iar cum fondurile nu acumulaseră încă suficiente resurse, atingerea minimului în martie 2009 pe piața de capital nu a fost prea dureroasă pentru activele administrate.
Experiența a fost însă mult mai traumatizantă pentru fondurile occidentale de pensii care aveau deja portofoliile constituite și bine alimentate.
Datele furnizate de APAPR compară acumularea în Pilonul II cu valorificarea acelorași sume în alte moduri: dacă ar fi fost depuse în depozite bancare în lei, dacă ar fi fost actualizate doar cu rata inflației, respectiv dacă ar fi fost folosite pentru a acumula euro.
În cei 15 ani, suma contribuțiilor brute virate în Pilonul II ajunge la 22.406 lei, în timp ce suma acumulată (media tuturor fondurilor) se ridică la 28.305 lei.
Diferența o reprezintă un câștig mediu de 5.900 lei, net, mai mult decât dublu față de actualizarea contribuțiilor brute doar cu inflația și net superior acumulării prin depozite bancare (câștig de 3.206 lei) sau cumpărarea monedei euro (câștig de 1.535 lei).
Pilonul II de pensii private obligatorii a generat un randament mediu anual de 7,16% pe întreaga sa durata de funcționare, comparativ cu o rată medie anuală a inflației de 4,19% pe aceeași perioadă.
Statistica nu pomenește însă nimic despre comparația cu o investiție eșalonată în acțiuni din indicele BET de pildă, derulată tot între 2008 și 2022, șansele fondurilor de pensii de a bate un investitor individual care pornea acumularea de la cotații deja corectate fiind totuși reduse.
În toată această perioadă, fondurile de pensii din Pilonul II au făcut plăți în valoare totală de peste 1,1 miliarde RON către 88.202 de participanți și beneficiari (moștenitori).
La finele lui 2022, activele administrate de Pilonul II au atins valoarea de 96,4 miliarde lei.