pixabay.com
Persoanele care lucrează mai mult de 55 de ore pe săptămână prezintă un risc mai mare de deces provocat de boli cardiace sau de accidente vasculare cerebrale, arată un studiu efectuat de Organizația Mondială a Sănătății și de Organizația Internațională a Muncii.
Astfel, riscul de accident vascular cerebal la persoanele care muncesc mai mult de 55 de ore săptămânal crește cu 35 % în raport cu cele care lucrează între 35 și 40 de ore.
Potrivit Les Echos, acesta este primul studiu mondial legat de pierderea de vieți umane asociată cu un program extins de muncă.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Acest document, care sintetizează datele din zeci de studii efectuate pe sute de mii de participanți, concluzionează că un program de lucru de peste 55 de ore săptămânal este asociat cu un risc de a muri de cardiopatie ischemică mai mare cu 17 % decât în cazul unui program de 35 – 40 de ore de muncă.
OMS și OIT estimează că în 2016 circa 398.000 de oameni au murit în urma unui AVC și 347.000 de o maladie cardiacă pentru că au lucrat cel puțin 55 de ore pe săptămână. Între 2000 și 2016, numărul deceselor provocate de cadiopatii legate de un număr mare de ore lucrate a crescut cu 42 %, în timp ce pentru AVC s-a înregistrat o creștere de 19 %.
Majoritatea deceselor înregistrate au fost în segmentul de vârstă 60 – 79 de ani, persoane care au lucrat 55 de ore sau mai mult pe săptămână când aveau între 45 și 74 de ani. Rata este mai mare la persoanele care trăiesc în regiunile Pacificul de Vest sau Asia de Sud-Est, unde există mai mulți angajați în sectorul informal susceptibili să fie forțați la programe lungi de muncă.
OMS este îngrijorată de acest fenomen în condițiile în care numărul persoanelor care lucrează peste 8 ore pe zi a crescut în perioada pandemiei.
Potrivit unui studiu efectuat de National Bureau of Economic Research în 15 țări, numărul de ore de muncă a crescut cu circa 10 % în perioada carantinelor impuse de pandemia de coronavirus.
„Telemunca a devenit norma în numeroase sectoare de activitate, estompând adeseori granițele între casă și muncă. De altfel, numeroase companii au fost nevoite să-și restrângă sau să întrerupă activitățile pentru a eonomisi bani iar persoanele care au continuat să lucreze au sfârșit prin a avea orare de muncă mai lungi”, a declarat dosctorul Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS.
Dar, a avertizat el, niciun loc de muncă nu merită riscul unui accident vascular cerebral sau al unei boli cardiace.