Municipiul Salonta, al doilea oraș ca mărime din județul Bihor, după Oradea, a scos la licitație un contract de 14 milioane lei pentru proiectarea și execuția de foraje care au ca scop scoaterea la suprafață a apei geotermale aflată la o adâncime de până la 1.700 metri și reinjecția lor, în ciclu continuu. Este prima fază a unui proiect mai mare care presupune utilizarea acestei ape natural calde pentru a asigura termia clădirlor municipale din localitate, proiect finanțat în mare parte din fonduri europene nerambursabile.
Salonta o ia astfel pe urmele Beiușului, tot din Bihor, care de aproape două decenii folosește soluția geotermală pentru încălzirea orașului. Locuitorii din Beiuș au și cele mai mici facturi din țară la încălzire, ca urmare a acestui lucru, sub 100 lei gigacaloria, acest tip de termie folosind resursa regenerabilă. Apa iese fierbinte din pământ, se duce prin țevi la clădiri, după ce se răcește pe circuit, este reintrodusă în pământ pentru a se încălzi din nou. Și în Oradea, cel mai mare oraș din Bihor și unul dintre cele mai mari din vestul țării, a început să se folosească soluția geotermală pentru încălzire, însă procentul ei este foarte redus – 5% din totalul necesat al orașului. Deocamdată doar vestul țării cochetează cu această soluție pentru termie municipală. În restul țării, mai nimic, și din cauza că nu orice zonă deține resurse de apă geotermală.
„Proiectare și Execuția forajului – Fh3 Salonta de exploatare a apei geotermale și realizarea sondei/forajului de reinjectie Fh4 (Componenta 1) pentru proiectul “Creșterea producției de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate obținute în perimetrul geotermal Salonta”, este descrierea licitației.
Proiectarea lucrărilor durează 5 luni, apoi încă 11 luni se vor executa forajele. Ofertele se deschid în 21 februarie iar departajarea lor se va face după criteriul prețului cel mai scăzut.
Proiectul mare, aprobat deja la finanțare de către UE, în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020, costă 30 milioane lei, din care 29 milioane fonduri nerambursabile, trebuie finalizat până în august 2023 și presupune, după foraje, construcția unui întreg sistem centralizat de încălzire pe bază de apă geotermală pentru 8 clădiri municipale.
„Centrala termică și și sistemul de distribuție aferent vor asigura termia pentru Spitalul Municipal, Cantina socială, Unitatea de Asistență Medico-Socială, Sala de sport, Casa Roth, Primăria, Casa de cultură și grădinița cu program prelungit. Centrala de 2,35 MW se va monta într-un corp de clădire nouă ce va fi realizat în apropierea Spitalului Municipal, zona aleasă asigurând branșarea la utilități și lungimi mici ale rețelelor termice până la clădirile consumator, pentru a se evita pierderile de căldură pe rețea”, se arată în Caietul de Sarcini al licitației.
„Realizarea a 2.105 m rețea de transport și distribuție a energiei termice către consumatori – clădirile publice ale UAT. Se va realiza un tronson principal de cca 1.080 m și 1.025 m rețele de secundare. De asemenea, se vor monta puncte termice/ (schimbătoare de căldură noi, în paralel cu cazanele existente în centralale termice individuale. Clădirile consumator au rețele interne de distribuție, acestea nu fac obiectul proiectului.
Pentru transportul apei termale se va realiza un traseu de aducțiune de la foraj până la punctul termic central situate în curtea Spitalului Municipal, în lungime de aproximativ 3.200 m și un traseu de reinjecție care transportă apa geotermală uzată termică de la centrală până la puțul de reinjecție, în lungime de aproximativ 3.200 m.
Traseu rețea principală: 1.080 m Traseu rețele secundare: 1.025 m Puncte termice: 2 (primărie, casa Roth) Schimbătoare de căldură: 6”, este descrierea din CS a întregului proiect.
În prezent, încălzirea din Salonta, atât la nivel municipal cât și individual, este asigurată prin arderea lemnului și a gazului, în instalații vechi, care nu asigură confort termic. O clădire municipală, cum este Casa Roth, nu este chiar deloc încălzită. Noua soluție geotermală prevede trecerea de la încălzirea pe cont propriu a fiecarei clădiri la cea centralizată – UAT, este mai eficientă și prezintă și economii de energie. În plus, costul lucrărilor este finanțat aproape cu totul din bani europeni nerambursabili, susțin reprezentanții municipiului, în frunte cu primarul Torok Lăszlo.