Sursa foto: Inquam Photos / Alberto Grosescu
Economia României a scăzut cu 3,9% în 2020, înregistrând în mod poate surprinzător un declin mai blând decât cel marcat de zona euro, iar în 2021 țara noastră poate atinge un ritm de creștere de peste 5%. Recuperarea rapidă preconizată va avea și costuri: o creștere “explozivă” în datoria publică a României. Industria ospitalieră, transporturile aeriene și sectorul cultural s-au prăbușit, dar există și două sectoare care au înregistrat creșteri semnificative. Acestea sunt câteva dintre datele sintetizate la 1 an de pandemie de echipa de cercetători de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB, care a monitorizat efectele COVID-19 în economia locală, încă de la izbucnirea primelor focare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cercetătorii au sintetizat datele economice la un an de la primul caz de COVID-19 în România și de la prima instituire a stării de urgență pe teritoriul României. Analiza a fost dezvoltată de către o echipă de șase cercetători din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în cadrul unui proiect de cercetare, denumit COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor. Platforma dezvoltată de economiștii clujeni monitorizează în timp real evoluția pandemiei, respectiv starea economică a țării, oferind și previziuni pe termen scurt și mediu privind evoluția performanței economice a României. Proiectul de cercetare este coordonat de profesorul Szász Levente, iar membrii echipei sunt Bálint Csaba (BNR, cadru didactic asociat UBB-FSEGA), Csala Dénes (Lancaster University, cadru didactic asociat UBB-FSEGA), Csíki Ottó (doctorand UBB-FSEGA), Nagy Bálint Zsolt (conferențiar UBB-FSEGA), respectiv Rácz Béla-Gergely (lector UBB-FSEGA).
Cum a evoluat pandemia
Primul an al COVID-19 a adus două valuri de pandemie în România: primul (februarie-august 2020) a fost marcat de un maxim de îmbolnăviri zilnice de peste 1500 de cazuri, iar în cadrul celui de al doilea val (septembrie 2020 – februarie 2021) România a atins recordul absolut al cazurilor noi zilnice de peste 10.000 de persoane. Europa resimte deja efectele unui al treilea val. La fel și România. „În luna martie 2021, numărul îmbolnăvirilor este în continuă creștere, iar în data de 16 martie 2021, la exact un an de la instituirea stării de urgență, România trece din nou peste 6.000 de cazuri noi zilnice, până în momentul de față record absolut în anul 2021. Singura tendință pozitivă o reprezintă evoluția vaccinărilor, cu aproximativ 2,5 milioane de doze de vaccin administrate, respectiv peste 700.000 de persoane care au primit și cea de a doua doză de vaccin, fiind astfel imunizate”, a transmis pentru Economedia Szász Levente, prodecan FSEGA și coordonator al proiectului de cercetare.
Ce măsuri au luat autoritățile
Măsurile economice și financiare luate în 2020 pentru ameliorarea situației economice au condus la o scădere economică mai moderată în 2020 față de așteptările anterioare, iar ultimul trimestru al anului a adus chiar o creștere a PIB-ului comparativ cu trimestrul precedent, notează echipa de cercetare. Proiectul bugetului pentru anul 2021 calculează o creștere economică de 4,3%, ceea ce ar însemna că la finalul anului PIB-ul României va reveni cel puțin la nivelul anului 2019. “Recuperarea rapidă preconizată va avea și costuri semnificative: în 2020 deficitul bugetar a fost de aproape 10%, iar în acest an se estimează că va depăși 7%, ceea ce înseamnă că ameliorarea efectelor crizei va induce o creștere explozivă în datoria publică a României”, anticipează economiștii.
Menționăm aici și cele mai importante măsuri economice și financiare luate în 2020 pentru ameliorarea situației economice: șomajul tehnic, amânarea plății la anumite taxe și utilități, garanție de stat de 80% pentru anumite împrumuturi corporative, IMM Invest, IMM Factor, moratoriul de credite de 9 luni, reduceri diferențiate ale impozitelor la companii în cazul plății înainte de termen, reducerea treptată a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, reducerea ratei rezervei minime pentru pasivele în valută la nivelul de 5%.
Perspectivele economiei românești
Conform datelor semnal ale Institutului Național de Statistică, economia României a scăzut cu 3,9% în 2020. Acest declin al economiei autohtone este semnificativ mai moderat decât cel înregistrat de zona euro (-6,8%). Cum se explică “avansul” României? „Este important de menționat faptul că producția agricolă a încheiat anul cu rezultate deosebit de slabe, evoluție care nu a fost determinată de pandemie, ci de condițiile meteorologice nefavorabile. Eliminând efectul specific al agriculturii, economia României ar fi înregistrat probabil un declin de doar cca. 3%. Pe lângă măsurile luate de factorii decidenți și reziliența peste așteptări a mediului de afaceri în perioada valului de toamnă al pandemiei, structura particulară a economiei autohtone a jucat un rol important, deoarece sectoarele cele mai afectate, precum turismul și industria ospitalității, au o pondere relativ redusă în economia României”, explică echipa de la UBB.
În linie cu evoluția din ultimele luni, în anul 2021 România poate atinge un ritm de creștere de peste 5%, consideră economiștii. “Dat fiind faptul că mai multe țări europene au reintrodus măsuri ce limitează mobilitatea populației, se preconizează că pe termen scurt economia zonei euro va avea în continuare de suferit; astfel, în România putem să ne așteptăm doar la o creștere modestă în perioada ianuarie-martie 2021. După acest prim trimestru însă economia s-ar putea să înregistreze o creștere dinamică”, arată analiza. „În cazul în care o deteriorare semnificativă a mediului extern va putea fi evitată, respectiv consolidarea fiscală se va implementa treptat, e de anticipat ca tendința de creștere să continue și în trimestrele ulterioare. În plus, începând cu cea de-a doua parte a anului 2021, accesul la fondurile europene va avea o contribuție din ce în ce mai importantă la consolidarea creșterii economice”, mai arată analiza.
Cum stăm cu șomajul?
Piața muncii a încasat câteva lovituri dure în aceste luni. Datele de la Institutul Național de Statistică arată că rata şomajului în România a ajuns în vara anului trecut la 5,6% 2020, cel mai înalt nivel din 2016. Conform datelor actualizate pe platforma COVID Economic Monitor, rata șomajului a ajuns acum la 5,6%. Asta în condițiile în care indicatorul era de 3,9% în 2019.
“Piața forței de muncă s-a dovedit a fi mai rezilientă în comparație cu așteptările inițial mai pesimiste ale analiștilor. Astfel, în urma redeschiderii anumitor sectoare după primul vârf al pandemiei din primăvara anului 2020, respectiv a măsurilor economice și financiare oferite reprezentanților mediului de afaceri (inclusiv șomajul tehnic), în anul 2020 am asistat “doar” la o creștere moderată a ratei șomajului, de la 3,9% în decembrie 2019 până la 5,6% în iunie 2020, perioadă urmată de o scădere ușoară, dar continuă.
Cele mai recente date statistice arată o rată a șomajului de 5,6% în ianuarie 2021. Acestea sunt însă date provizorii, care nu sunt comparabile cu cele publicate pentru perioadele anterioare, deoarece a avut loc o schimbare a metodologiei de calcul folosită de INS”, a precizat Szász Levente. Echipa UBB estimează că valul doi al pandemiei din toamna anului trecut poate avea un efect decalat asupra pieței muncii, fiind așadar posibilă o creștere moderată a șomajului în urmatoarele 6-9 luni. “O dată cu revenirea economică mult așteptată și cu începerea utilizării fondurilor UE pe parcursul anului 2021, prognoza noastră indică o posibilă revenire la tendința de scădere a șomajului pe termen mediu”, a transmis pentru Economedia coordonatorul echipei de cercetare.
Ce domenii au trecut cu plus prin criză?
Economiștii de la UBB au trasat și o analiză pe sectoare ale economie. Potrivit datelor monitorizate de câteva luni, în cadrul primului val al pandemiei majoritatea sectoarelor au fost influențate în mod negativ, sectorul de ospitalitate și turism a scăzut cu 67,4%, iar sectorul de cultură, arte și alte servicii a ajuns la scăderi record în trimestrul 2 al anului 2020 (-67,4%, respectiv -60,4%, estimare). “După perioada stării de urgență, severitatea restricțiilor impuse de autorități a devenit mai moderată, mobilitatea populației redinamizându-se în același timp, ceea ce a influențat în mod pozitiv aproape toate sectoarele economiei”, precizează economiștii. Până la finalul anului doar câteva sectoare au rămas pe pierdere semnificativă, cum ar fi industria ospitalieră sau transporturile aeriene, industria și comerțul recuperându-și integral pierderile înregistrate în prima perioadă a pandemiei. Dintre sectoarele cu evoluțiile cele mai favorabile pe parcursul anului 2020 menționăm sectorul IT (creștere de peste 20%), respectiv construcțiile (creștere de peste 10%).
IT-ul, vedeta pandemiei
Cum a trecut IT-ul prin pandemie și cum s-au adaptat companiile? Bianca Muntean, manager Transilvania IT Cluster, ne-a făcut o “schiță” a domeniului. “Domeniul IT a fost un domeniu economic mai puțin afectat de perioada de criză și care s-a adaptat, datorită specificului, noului mod de activitate. Și companiile din acest sector însă au fost nevoite să își regândeasca modelul de afacere. La începutul acestei perioade impactul a fost resimțit și de către companiile de IT, în principal datorită opririi activității marilor clienți ai acestora – de exemplu marii producători auto din vestul Europei, fabrici. Treptat, numărul comenzilor în domeniul digitalizării a început sa crească. Vorbim aici preponderent de clienți din afară, pentru că piața națională, în continuare, reprezintă un procent scăzut al clienților companiilor românești de IT”, a menționat Muntean. Aceasta subliniază că această criză sanitară a evidențiat importanța digitalizării în toate domeniile de activitate (sănătate, educație, administrație publică), iar asta s-a transpus într-o creștere a cererii în acest domeniu. S-au înregistrat operațiuni si pe piața de fuziuni si achiziții în domeniul IT, iar cele mai afectate au fost companiile mici și mijlocii. “Au existat provocări legate de zona de resurse umane, presiunea pe această componentă continuă să fie ridicată și pentru faptul că recrutarea începe să fie mai dificilă. De asemenea, facilitățile și beneficiile oferite angajaților din domeniul IT au trebuit sa fie regândite, iar cultura organizațională ocupă un loc mai important ca niciodată. Ceea ce am observat de asemenea în cadrul clusterului nostru este o creștere a coeziunii companiilor de IT și a deschiderii acestora înspre colaborare în interiorul sectorului și comunicare în această perioadă”, spune managerul de cluster.