Numită cândva “grânarul URSS”, Ucraina vrea să se ridice acum la înălţimea potenţialului său agricol, într-o eră în care lumea are mare nevoie de produse alimentare, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
Începând de la 1 iulie anul curent, va intra în vigoare o nouă lege care permite vânzarea şi cumpărarea de terenuri arabile, pentru prima dată în ultimele două decenii. Guvernul de la Kiev spune că apariţia unei pieţe funcţionale într-unul dintre cele mai fertile locuri de pe planetă este un prim pas important spre o agricultură mai eficientă, pentru că va stimula investiţiile.
În acest moment, producţia agricolă a Ucrainei este mult sub potenţialul său. Chiar dacă este cel mai mare exportator de ulei de floarea soarelui, al patrulea exportator mondial de porumb îşi livrează cereale unor ţări precum Maroc şi Bangladesh.
Randamentul culturilor de porumb în Ucraina este cu o treime sub cel din SUA, iar la grâu cu un sfert sub cel din Uniunea Europeană.
Interdicţia vânzării terenurilor agricole este o moştenire din perioada comunistă. În fosta URSS, cumpărarea şi vânzarea de terenuri arabile era interzisă, iar în 2001, la un deceniu după ce Ucraina şi-a redobândit independenţa, a fost interzisă din nou, de teamă că străinii şi cei foarte bogaţi vor acumula mari suprafeţe de terenuri arabile. Însă, această interdicţie a limitat dezvoltarea sectorului agricol, pentru că fermierii puteau doar închiria terenuri, ceea ce înseamnă că nu le puteau utiliza drept garanţie în momentul în care încercau să acceseze fonduri pentru dezvoltare.
“Această reformă este un eveniment de amploare mondială, este importantă nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga lume. În timp ce pentru ucraineni înseamnă venituri suplimentare din exporturi, pentru restul lumii înseamnă mai multă hrană”, a declarat Oleg Nivievskyi, profesor la Universitatea de Economie din Kiev.
Începând de luna viitoare, toate persoanele fizice vor putea cumpăra până la 100 de hectare de teren agricol, parte a eforturilor preşedintelui Volodomir Zelenski de a relansa o economie cu probleme. Măsura ar putea impulsiona Produsul Intern Brut cu până la 1,5 puncte procentuale în următorii ani, au estimat specialiştii de la Universitatea de Economie din Kiev.
Profesorul Oleg Nivievskyi este de părere că liberalizarea vânzării de terenuri arabile va da naştere unei agriculturi mai eficiente, iar piaţa va deveni mai transparentă. În timp ce proprietarii de terenuri vor putea beneficia de preţul pieţei, fermierii vor avea oportunitatea de a îşi diversifica operaţiunile, prin introducerea de culturi care oferă o marjă de profit mai mare şi vor putea avea un acces mai bun la finanţare, spune Nivievskyi.
Piaţa terenurilor arabile din Ucraina este una de peste 40 de milioane de hectare, o suprafaţă comparabilă cu cea a statului american California, iar exporturile sale de produse agricole ajută la acoperirea unei cereri în creştere venită din zona Golfului Persic.
În pofida acestui optimism, Ucraina are o experienţă de reforme nereuşite. Ţara suferă de pe urma unei corupţii răspândite, un fenomen pe care preşedintele Volodomir Zelenski a promis că îl va combate atunci când a ajuns la putere, în 2019. La fel ca în Rusia, privatizările din anii ’90 au permis oligarhilor să preia controlul asupra unor mari părţi ale economiei.
În rândul ucrainenilor există temerea că terenurile arabile ar putea deveni următoarea ţintă a oligarhilor. Proprietarii de terenuri se tem să nu fie înşelaţi şi, de asemenea, există nemulţumiri faţă de planul Guvernului de la Kiev de a permite străinilor să cumpere terenuri arabile, începând din 2024. Un sondaj efectuat la finele lunii aprilie a identificat că majoritatea respondenţilor cred că planurile privind liberalizarea pieţei terenurilor arabile ar trebui să facă obiectul unui referendum, iar două treimi dintre respondenţi au declarat că ar vota împotriva acestor planuri.
Nu există nicio îndoială asupra potenţialului acestei reforme, dacă ea va fi făcută în mod adecvat. Pandemia de coronavirus a scos în evidenţă fragilitatea lanţurilor mondiale de aprovizionare, iar ţările din întreaga lume sunt interesate să îşi asigure mari cantităţi de hrană. Conform celor mai recente date ale ONU, preţurile mondiale la alimente sunt la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.