Foto: Dreamstime
Gazele au încetat să mai tranziteze teritoriul României, de la 1 decembrie. Până atunci, pe la noi treceau milioane de metri cubi de gaze către Ungaria – în mod constant și către Ucraina. Veneau ca import din coridorul sudic, via Bulgaria, iar România, prin Trasngaz, le tranzita către beneficiarul final, dar parte din ele rămâneau în țară, pentru necesarul intern. Sursa de proveniență a gazelor poate fi Rusia sau Azerbaidjan sau gaze descărcate de pe metaniere în terminalele GNL de la Mediterana.
Acum, încă intră gaze din Bulgaria, în limita a 5 milioane de metri cubi zilnic, dar totul rămâne la intern.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Consumul intern este de aproape 50 de milioane de metri cubi, acoperit, în mare parte, din producția curentă – 24,1 milioane metri cubi și extracția din depozite – 18 milioane de metri cubi, la care se adaugă importurile. Săptămâna trecută, consumul era sensibil mai mare, ajungând la 55 de milioane de metri cubi, iar importurile nete erau de peste 8 milioane de metri cubi.
În 31 octombrie, la solicitarea Economedia.ro, Ministerul Energiei estima că maximul de consum pentru această iarnă poate fi de 60 de milioane de metri cubi pe zi, dar la temperaturi de -20 de grade Celsius. Acum, suntem în general cu temepraturi peste pragul de îngheț.
În scenariul prezentat de Energie, România s-ar putea baza pe o producție curentă de 24 de milioane de metri cubi, de o extracție din depozite de circa 27 de milioane de metri cubi, restul fiind acoperit din importuri. Este de precizat că, într-un asemenea scenariu extrem, România tot are nevoie de importuri pentru a-și acoperi consumul. Dacă, totuși, aceste importuri nu sunt disponibile, mai există un scenariu pentru ca populația și instituțiile publice să nu aibă periclitată alimentarea cu gaze. În speță, consumatorii industriali cu statutul de întreruptibil pot fi întrerupți termporar de la alimentarea cu gaze, ca aceste cantități să fie disponibilizate pentru populație, școli, spitale, rețele de termoficare.