În ziua în care ar fi trebuit să repună în funcțiune terminalul LNG Alexandroupolis din Grecia, operatorul acestuia, Gastrade, a prelungit întreruperea cu încă o lună, anunță Balkan Green Energy News. Compania nu a dezvăluit niciodată detaliile defecțiunii, mai notează sursa citată.
În momentul în care stocurile de gaze din Uniunea Europeană au scăzut sub 40% din capacitate, operatorul terminalului GNL Alexandroupolis a amânat considerabil data prevăzută pentru reluarea activității. Situată în largul coastei de nord-est a Greciei, instalația are un potențial major de stimulare a pieței în alte țări din sud-estul Europei și de asigurare a unei aprovizionări ample.
După mai multe întârzieri mai scurte, Gastrade a prelungit oprirea cu încă o lună, până la 31 martie. La 23 ianuarie, aceasta a raportat o problemă tehnică. Apoi a anunțat că va fi disponibil un serviciu limitat de regazeificare, dar timp de câteva zile nu a existat practic niciun flux de gaze. Pe 28 ianuarie, compania a declarat că instalația de gaze naturale lichefiate a fost scoasă din funcțiune.
Gastrade trebuia să repună în funcțiune cel mai nou terminal GNL din Europa la 28 februarie. În schimb, a prelungit întreruperea pentru o lună întreagă în acea zi, alimentând îngrijorările cu privire la gravitatea defecțiunii și speculațiile cu privire la cauză.
Asociația operatorilor Gas Infrastructure Europe și Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de gaze (ENTSOG) au luat act de această actualizare.
Bulgarii au considerat închiderea din ianuarie misterioasă și au pus-o în legătură cu interesele Rusiei.
Astfel, unele cercuri de afaceri asociază închiderea terminalului de la Alexandroupolis cu „nevoia de a elibera spațiu pe piață” pentru livrări crescute de gaz rusesc. Lacunele în aprovizionare lăsate de gazul natural lichefiat nelivrat – inclusiv livrări americane, qatareze și algeriene – sunt completate rapid cu gaz natural rusesc.
Costas Copelouzos, alături de un alt jucător cheie legat de Rusia în Grecia, Ivan Stavridis, a fost printre participanții la licitația pentru privatizarea portului strategic Alexandroupolis. Acest port a câștigat o importanță strategică pentru NATO în contextul războiului din Ucraina. Deși oferta lor a fost printre cele mai importante, guvernul grec a respins-o după intervenția SUA, invocând temeri geopolitice legate de interesele rusești din spatele ofertei.
Utilizarea capacității terminalului GNL din Alexandroupolis a fost relativ scăzută
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Pusă în funcțiune comercială la începutul lunii octombrie, instalația putea regazifica GNL până la 5,5 miliarde de metri cubi pe an. Capacitatea unității plutitoare de stocare și regazificare (FSRU), nava GNL, este de 153 500 de metri cubi.
Actualizarea Gastrade a alimentat îngrijorările cu privire la gravitatea defecțiunii și speculațiile cu privire la cauză.
Important este faptul că terminalul LNG Alexandroupolis are doar câteva contracte, mai notează publicația respectivă.
Aceasta înseamnă că defecțiunea controversată nu pune prea mult în pericol în mod direct aprovizionarea cu gaze în Balcani. În plus, Bulgargaz din Bulgaria și-a asigurat un înlocuitor din Turcia.
Acționarul fondator Elmina Copelouzou, proprietarul și operatorul flotei de transportatori de GNL GasLog, DEPA Commercial, Bulgartransgaz și operatorul sistemului național de gaze naturale din Grecia (DESFA) controlează fiecare câte 20% din întreprinderea comună din Alexandroupolis.
În Uniunea Europeană se discută în prezent reducerea nivelului obligatoriu de stocare a gazelor de la 90% la 80%. În mod evident, măsura nu ar contribui la securitatea aprovizionării iarna viitoare, dar ar exista o cerere mai mică și o presiune în creștere asupra prețurilor.
Conducta Balkan Stream este în prezent singura rută directă pentru gazele rusești
Chiar înainte de oprirea terminalului LNG din Alexandroupolis, o defecțiune la zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan a întrerupt livrările către Europa prin coridorul sudic de gaze, spre conducta Trans Adriatic Pipeline – TAP.
Ucraina a refuzat să reînnoiască un contract cu Rusia, oprind fluxul de gaze către Europa Centrală la începutul anului. Conductele TurkStream și Balkan Stream au rămas singura rută directă și funcțională pentru gazele rusești.
Serbia, Ungaria, Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord se bazează pe terminalul LNG de la Alexandroupolis, pe noile interconectări dintre Grecia și Bulgaria (IGB) și Bulgaria și Serbia, precum și pe livrările de gaze din Azerbaidjan. În plus, există planuri pentru gazoducte care să conecteze Macedonia de Nord cu Grecia și Serbia.
Serbia și România intenționează să construiască o legătură de gaze de 1,6 miliarde de metri cubi în capacitate anuală. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat anul trecut că România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. În plus, zăcământul său offshore Neptun Deep urmează să intre în funcțiune în 2027.