Taxa de cogenerare, plătită de toți consumatorii în facturile de energie electrică, se majorează cu 50%

bec, lumina, curent, energie electrica, bani, factura Sursa foto: Pixabay

Contribuția de cogenerare, o taxă plătită de toți consumatorii de energie electrică în facturi, pentru a finanța în viitor producția de energie electrică și termică mai ieftină, crește cu 47%, a decis Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Valoarea contribuţiei pentru cogenerare este în prezent de 17,12 lei/MWh. ANRE a decis însă majorarea contribuției pentru cogenerare la 25,54 lei/MWh, de la 1 noiembrie 2021, potrivit unui ordin al Autorității publicat în Monitorul Oficial. Aceasta reprezintă o creștere de 49%. La această taxă se aplică și TVA de 19%.

Consumatorii vor plăti însă taxa majorată începând de anul viitor, în contextul în care recent a intrat în vigoare legea care plafonează prețurile la energie, pe perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022.

Taxa de cogenerare reprezenta până acum 3% din factura unei case cu un consum mediu lunar de 120KWh. Odată cu majorarea, ea va ajunge la 3,75%.

Contribuția de cogenerare a fost introdusă în anul 2011 și a fost menită să finanțeze construcția de noi centrale/modernizarea celor existente, care să aibă o eficiență superioară și astfel să ajungă să producă energie electrica și termică mult mai ieftină în viitor.

Din 2011 până în 2020, consumatorii au plătit circa 1,7 miliarde de euro ca taxă de cogenerare.

Însă de la introducerea taxei și până în prezent, nicio centrală de înaltă eficiență nu a fost construită în România, avertizează Asociația Energia Inteligentă. Practic, banii s-au dus pe plata cheltuielilor curente ale producătorilor de energie electrică și termică. Este vorba de câteva zeci de companii producătoare de energie electrică și termică în cogenerare. Una dintre ele este Elcen București.

Asociația Energia Inteligentă afirmă că specularea unor articole din Directiva Europeana privind producerea de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență (Directiva 2004/8/CE) a permis continuarea „subvenționării mascate” (interzisă de practicile Uniunii Europene) a sistemului de producție a energiei termice, prin această „taxă” de cogenerare de pe facturile consumatorilor.

Directiva Europeană prevedea dezvoltarea de centrale de cogenerare cu randamente de 75-80%, respectiv centrale în care costurile cu combustibilul se reduc de 2,5 ori, permițând astfel posibilitatea reală de scădere a prețului energiei electrice și energiei termice (randamentul CET-urilor românești vechi fiind estimat în unele lucrări la cca 30%).

„Practic, după 10 ani de plată a acestei taxe energia electrică ar fi trebuit să avem energie electrică cu 25% mai ieftină, nu cu 25% mai scumpă”, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Cristina Prună, deputat USR, afirmă că „cu cei 1,7 miliarde de euro ar fi putut fi construite de la zero trei centrale în cogenerare de minimum 400 MW, aproape cât centrala nucleară de la Cernavodă, care ar fi putut asigura aproximativ 15% din consumul anual de energie electrică al României”. „Banii s-au dus în cea mai mare parte în pământ și în ineficiență. Prea puține au fost investițiile. De pildă, în 2020, din 224 de milioane de euro încasați de companiile care operează centrale în cogenerare, doar 15 milioane de euro din bugetul acestor companii au fost prevăzuți pentru investiții”, arată ea.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: