Sursa foto: Facebook/Tarom
Tarom a înregistrat în 2021 pierderi de 327 milioane lei, față de cei 439 de lei în urmă cu doi ani, precum și datorii de 1,2 miliarde lei, în creștere față de 2020 (1,06 miliarde lei), potrivit datelor financiare transmise la Ministerul Finanțelor. Compania merge pe pierderi de ani buni de zile, întrucât Tarom nu a mai avut profit din 2007.
Cifra de afaceri înregistrată în 2021 este de 668 milioane lei, în creștere față de 2020 când înregistra afaceri de 355 milioane lei. În același timp, veniturile totale au totalizat 886 milioane lei, în timp ce cheltuielile totale au înregistrat 886 milioane lei anul trecut.
În ceea ce privește numărul de angajați, Tarom avea în 2021 circa 1.144 de angajați, față de 2020 (1.115 angajați).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Săptămâna trecută, sindicatele din Tarom anunțau că vor să declanșeze greva de avertisment și apoi greva generală care va opri la sol aeronavele Companiei dacă negocierile pentru majorarea salariilor eșuează. Unul dintre sindicatele din Companie, „Sindicatul Unit Tarom” a solicitat, recent, în cadrul negocierilor cu managementul operatorului aerian o majorare salarială cuprinsă între 35 și 45 % și renunțarea la planul de restructurare, cerere respinsă de directorul general Tarom, Mihăiță Ursu.
În luna august, inginerul geodez Mihăiță Ursu, la al doilea mandat „la manșa” Tarom spunea la Digi 24 că aproape toți directorii interni ai Companiei Tarom au fost schimbați, iar operatorul de stat face verificări privind posibilele situații de conflict de interese ai angajaților cu funcții de conducere . În 2020, Tarom avea 1800 de angajați, iar acum prin implementarea Planului de Restructurare, compania e mai ,,suplă” ajungând la un personal de doar 1250 de salariați. Mulți dintre cei cu funcții de conducere sunt rude și există suspiciunea de conflict de interese, situație care trebuie investigată, a explicat Ursu : ,,TAROM avea în iunie 2020 peste 1.800 de angajați, o organigramă supra-dimensionată în care se regăseau familiile reamintite în presa de la acea vreme și multele grupuri cu diferite interese. Am reușit, în decursul a câtorva luni, să eliminăm mare parte dintre aceste grupuri. Și nu numai. Am schimbat aproape toți directorii interni, tocmai pentru a da un “restart” felului în care compania își desfășura activitatea. (…) Au fost multe familii în TAROM. Dar acest lucru nu pot spune că e în totalitate greșit. De exemplu, la marile companii aeriene din S.U.A. se încurajează ca angajații să-și aducă membri de familie care lucrează în domeniu. Nu am vreo problemă cu asta neapărat atât timp cât nu există interese în aceste familii care să contravină cu bunul mers al TAROM! Dar, totuși, când vezi că există mai mulți directori în TAROM care au același nume de familie și sunt rude, aici e ceva ciudat și trebuie investigat. Plus că am descoperit multe situații în care membrii familiei puteau fi într-un potențial conflict de interese.” spune Mihăiță Ursu.
La sfârșitul lunii iulie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu lăsa să se înțeleagă că, directorul general Mihăiță Ursu (susținut de PNL) ar urma să fie schimbat (Avionul Tarom Timișoara-București pe care îl aștepta ministrul Grindeanu a avut atunci aproape 4 ore întârziere).
Ajutoare de stat pentru Tarom
Compania Tarom a primit un ajutor de stat Covid de 1,9 milioane de euro de la Comisia Europeană pentru ajutorul de restructurare în valoare de 85 de milioane de euro, a anunțat în luna mai a acestui an ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu.
Ajutorul de stat de aproape 2 milioane de euro este acordat pentru a acoperi pierderile din cauza pandemiei Covid pentru a doua jumătate a anului 2020. Potrivit Proiectului de Buget, ajutorul de restructurare de 190 milioane euro:
,,Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de administrator pentru Ajutorul de Stat, a notificat Comisia Europeană privind acordarea unui Ajutor de Stat de Restructurare în valoare totală de 923.622,80 mil. lei ( aproximativ 190,8 mil. EUR), defalcat, după cum urmează:
⦁ 176 mil. lei (aproximativ 36,7 mil. EUR), valoarea ajutorului de salvare transformat în
ajutor de restructurare; 43,82 -219 mil lei
⦁ 160 mil. lei (aproximativ 33,1 mil. EUR) – restructurarea financiară, sumă necesară
pentru acoperirea potențialului deficit de lichidități, pentru a fi utilizată exclusiv în situația în care, Societatea Comercială “Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – TAROM” – S.A, nu reusește eliminarea deficitului de lichidități prin amânarea unor plăți către furnizori;
⦁ 588 mil lei (aproximativ 121 mil. EUR) – costul implementării măsurilor de restructurare.
Operatorul aerian low-cost Wizz Air, liderul pieței românești pe transport aerian, a contestat la Tribunalul General al Uniunii Europene deciziile Comisiei Europene de acordare a ajutoarelor de stat către TAROM și Blue Air, scria Economica.net. Compania aeriană low-cost Ryanair a obținut în justiție anularea ajutoarelor de câteva miliarde de euro pe care Uniunea Europeană le-a acordat rivalilor KLM și TAP.
Potrivit Economica.net, Wizz Air a contestat în ianuarie 2021 ajutorul de stat primit de TAROM, iar în urmă cu o lună a făcut același lucru și în cazul ajutorului primit de Blue Air.