Salariul mediu în economie se formează ca urmare a interacţiunii cererii cu oferta, acesta depinzând într-o mare măsură de productivitatea muncii din sectorul respectiv, a declarat Tănase Stamule, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine) din cadrul Academiei de Studii Economice, într-o opinie publicată în HotNews.ro.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

„Atunci când vorbim despre o muncă preponderent calificată sau înalt calificată, legislaţia privind salariul minim nu are impact, întrucât piaţa retribuie angajaţii conform eficienţei şi productivităţii muncii acestora. Salariul mediu se formează, astfel, pe un palier neîngrădit de condiţionările salariului minim, teoretic la un nivel semnificativ superior acestuia”, a declarat Tănase Stamule.

Spre deosebire de salariul mediu, acesta spune că salariul minim este stabilit prin lege şi rolul acestuia este să asigure o plată minimă pentru o muncă, de regulă, necalificată, slab calificată sau prestată de tineri fără experienţă, aflaţi la început de drum într-o anumită carieră sau care au un nivel de educaţie scăzut. Salariul minim este acordat şi celor care sunt angajaţi temporar sau part-time. Astfel, salariul minim se adresează categoriilor celor mai vulnerabile de angajaţi.

„Atunci când salariul minim creşte an de an şi într-o măsură mare, nu mai este racordat la eficienţa şi valoarea muncii prestate – să nu uităm că vorbim despre muncă îndeosebi necalificată, a cărei productivitate sau valoare adăugată nu are cum să crească prin natura sa. La fiecare creștere necorelată cu productivitatea a salariului minim firmele care apelează la astfel de muncă necalificată preferă să păstreze mai puţini angajaţi pentru că, evident, resursele firmelor nu cresc în aceeaşi măsură în care creşte salariul minim pentru a-şi putea permite acelaşi număr de angajaţi şi nici productivitatea muncitorilor nu este mai mare”, precizează Tănase Stamule.

Analize Economedia

sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA
2265634-800x534
retea electrica - Transelectrica
digitalizare, calculator, cod, programare
statele unite, sua, washington, china, beijing, putere, geopolitica, razboi economic comercial, sanctiuni economice
antreprenoare, femeie, business, tech
tineri joburi IUF- The International University Fair
parc nufarul
economie razboi bani
romania germania
Concedieri scaderi economie
industrie forta de munca somaj industrial uzina fabrica manufactura muncitor muncitor necalificat
blindate, armata, militar
Bugetul familiei, bani
dambovita arena aci
afacere semnare contract pexels
șantier aeroport craiova
costuri, cladiri, birouri, angajati
software, calculator, IT
CV locuri de munca job
MixCollage-21-Dec-2024-07-15-PM-1798
economie 2024
grafic crestere dreamstime
tranzactii calcula fuziuni
locuinta constructii bricolaj
salariu, bani, lei

Potrivit acestuia, angajatorii vor disponibiliza o parte a angajaților, iar volumul de muncă şi efort ce îi revine angajatului care nu este disponibilizat va fi mai mare. „Cu alte cuvinte, raportul câştig-muncă nu se îmbunătăţeşte nici pentru cei care îşi păstrează locul de muncă, pe lângă costul social al celor care îşi pierd locul de muncă urmare a creşterii presiunii asupra firmelor cu cheltuielile salariale din ce în ce mai mari”.

„Pe de altă parte, salariaţii ce câştigă venituri salariale la un nivel mediu, în ciuda pregătirii şi experienţei lor, îşi văd salariile din ce în ce mai apropiate de salariul minim, salariu ce e plătit pentru o muncă necalificată. Din cauza apropierii sau egalizării puterii de cumpărare a salariaţilor necalificaţi şi a celor calificaţi, apare automat pretenţia celor din urmă de a fi remuneraţi la un nivel superior, care să facă diferenţa între nivelul sofisticării şi eficienţei unei munci calificate şi o muncă repetitivă, simpă, fără valoare adăugată mare”, transmite Tănase Stamule.

Citește tot articolul aici