Suspendarea PUG din anul 2000 ar duce la ”o catastrofă urbanistică” în București, susține preşedintele Comisiei de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Generale

Suspendarea Planului Urbanistic General (PUG) adoptat în 2000 ar duce la “o catastrofă urbanistică”, a atras atenţia preşedintele Comisiei de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Municipalităţii, Constantin Hazarian.

“La ora actuală funcţionăm pe Planul urbanistic 2000 (…) care a tot fost prelungit. Ba mai mult, acesta în primă instanţă a fost anulat de curând şi întrebarea care se pune este ce facem dacă va fi anulat şi la recurs, pentru că atunci ne îndreptăm spre o catastrofă urbanistică şi am să vă explic de ce. Dacă se va întâmpla acest lucru, având în vedere că primarul general, timp de 2 ani, nu a deblocat planul urbanistic care era în lucru, care trebuia să fie realizat de un consorţiu condus de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ‘Ion Mincu’, care este cea mai prestigioasă universitate de specialitate de la noi din ţară (…), dacă planul urbanistic general adoptat în 2000 va fi suspendat, anulat, ne întoarcem la Regulamentul general de urbanism şi la Codul civil care în mod normal se aplică satelor, comunelor, cătunelor unde nu există documentaţie de urbanism de niciun fel”, a afirmat Constantin Hazarian, miercuri, la o dezbatere la Comisia economică din Senat.

El a menţionat că aceasta presupune că pentru orice autorizaţie, garaj, gard va trebui făcută documentaţie de urbanism. Constantin Hazarian a explicat că autorizaţia de construire se emite în baza unei documentaţii de urbanism.

Analize Economedia

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

“Pe 26 februarie 2021 consilierii generali din grupurile PNL şi USR au votat suspendarea PUZ-urilor coordonatoare ale sectoarelor Capitalei, după ce primarul ne-a promis că departamentul de urbanism va face o analiză a acestor PUZ-uri şi va identifica zonele cu probleme. Nu s-a întâmplat aşa ceva. A apărut o analiză destul de subţire, realizată de câteva persoane care nu aveau legătură PMB-ul, analiză nesemnată, neştampilată”, a adăugat Constantin Hazarian.

La rândul său, consilierul general al PSD Marius Pavel a tras un semnal de alarmă referitor la faptul că în 2021 s-au eliberat 236 de autorizaţii.

“Anul trecut s-au eliberat 236 de autorizaţii şi aici includ branşamente, autorizaţii de construire şi aşa mai departe faţă de o medie de aproape 2.000 anuală, indiferent de primarul care a fost (…) blocajul este evident. Vorbim despre investiţii minus la nivelul anului 2021 de 3 miliarde şi jumătate de euro şi aici nu mă refer la privat, ci inclusiv la investiţiile publice (…) Bucureştiul generează la nivel naţional 27% din PIB-ul naţional. Din aceşti 27% 40-45% îl reprezintă construcţiile”, a spus consilierul general PSD Marius Pavel.

sursa: Agerpres.ro