Ministerul Finanțelor încă nu a transpus corect directiva europeană pentru combaterea fraudelor transfontaliere de TVA cu o valoare mai mare de 10 milioane de euro, au declarat surse judiciare pentru Economedia. Ministrul Finanțelor Adrian Câciu a afirmat, miercuri, că directiva a fost transpusă corect. Însă, conform surselor Economedia, autoritățile au inclus în lege doar cazurile în care paguba din România s-ar ridica la 10 milioane de euro. Cu toate acestea, ele au omis să menționeze și cazurile de fraudă cu TVA în care sunt implicate și alte state membre, iar paguba cumulată s-ar putea ridica la 10 milioane de euro. Astfel, cazurile de fraudă cu TVA din România care ar ajunge să fie transmise pentru investigare la Parchetul European sunt considerabil mai puține. Ministerul Finanțelor a trimis un drept la replică care poate fi citit la final.
Miercuri, în ședința de Guvern în care Executivul a adoptat acest act normativ, ministrul Finanțelor Adrian Câciu a subliniat faptul că aceasta a fost transpusă corect de această dată.
„Este o transpunere, de această dată, corectă, a unei directive europene, directiva numărul 1371/2017 pentru combaterea fraudelor îndreptate asupra intereselor financiare ale Uniunii Europene. Practic, după ce am discutat cu Comisia Europeană, care ne-a făcut o scrisoare de punere în întârziere, am ajuns la un text care reprezintă transpunerea, încă o dată, corectă, a acestei directive. Și se referă la fraude transfontaliere de TVA cu o valoare mai mare de 10 milioane de euro. Practic, întărirea discplinei în zona aceasta, pentru a nu se afecta interesele financiare ale Uniunii, știut fiind faptul că TVA-ul este una dintre resursele prin care bugetul Uniunii este alimentat”, a declarat Adrian Câciu, miercuri, înaintea ședinței de Guvern.
Conform premierului Nicolae Ciucă, prin adoptarea proiectului de lege pentru transpunerea directivei, România evită o nouă măsură de infringement din partea Comisiei Europene.
Cu toate acestea, surse judiciare afirmă pentru Economedia că, așa cum rezultă din expunerea de motive, proiectul urmărește să răspundă doar unei părți din criticile Comisiei – „Prin raportare la competențele legale ale Ministerului Finanțelor, numai o parte din criticile formulate fac obiectul prezentului proiect”.
Deși, expunerea de motive a menționat și necesitatea transpunerii integrale a art. 2(2) din Directiva PIF, acest lucru nu este reflectat în totalitate în textul propus, spun acestea.
Art. 2 paragraf (2) din directive PIF prevede:
„În ceea ce privește veniturile obținute din propriile resurse de TVA, prezența directivă se aplică doar în cazurile de infracțiuni grave împotriva sistemului comun privind TVA. În sensul prezenței directive, infracțiunile împotriva sistemului comun privind TVA sunt considerate a fi de natură gravă în cazul în care acțiunile sau inacțiunile intenționate definite la articolul 3 alineatul (2) litera (d) sunt legate de teritoriul a două sau mai multe state membre ale Uniunii și implică un prejudiciu total de cel puțîn 10.000.000 EUR”.
Conform surselor citate, forma actuală a noului articol 91 încă nu transpune în întregime și corect Directiva PIF și nu va răspunde pe deplin scopului propunerii legislative, așa cum este menționat în propria sa expunere de motive.
Câteva dintre problemele semnalate de sursele Economedia:
- noul articol nu transpune în totalitate articolul 2 alineatul (2) din Directiva PIF, și anume a omis să menționeze această condiție a legăturii cu teritoriul a două sau mai multe state membre ale Uniunea.
- modificarea nu transpune articolul 8 din Directiva PIF, și anume circumstanța agravantă a infracțiunii atunci când este săvârșită în cadrul unei organizații criminale.
- modificarea nu transpune art 5 paragraful 2 din Directiva PIF – pedepsirea tentativei (lipește din textul legii al doilea paragraf al noului articol mențiunea privind pedeapsa tentativei).
Parchetul European (EPPO), instituția competentă să investigheze frauda cu TVA prevăzută în art. 2(2) al directivei PIF, își poate îndeplini această atribuție dacă faptele s-au comis pe teritoriul a două sau mai multe state membre ale Uniunii și implică un prejudiciu total de cel puțin 10.000.000 euro. Astfel, există două condiții cumulative, iar lipsa unei condiții din incriminare poate crea probleme în practică, spun sursele judiciare pentru Economedia.
Astfel, o problemă poate fi faptul că nu s-a înscris în textul de lege conexiunea cu alte state membre. EPPO nu va fi sesizat de aceste fapte, doar pentru faptul că în legislația din România nu e prevăzută conexiunea cu alte state membre, arată sursele.
Spre exemplu, în cazul Admiral al EPPO, în care investigația a început în Portugalia, a existat o fraudă cu TVA în Portugalia, dar pentru care prejudiciul nu s-a ridicat la 10 milioane de euro. Cu toate acestea, a existat conexiune cu un alt stat membru. Cazul a fost transmis de autorități le EPPO, care a identificat toate conexiunile și, în final, instituția a descoperit că erau implicate 9.000 de companii, 5 grupuri organizate, care au comis faptele pe teritoriul a 27 de state membre și 10 state terțe, iar prejudiciul total este de peste 2,2 miliarde euro.
Totodată, potrivit lor, problematică este și abordarea legislativă fragmentară, recunoscută de Ministerul Finanțelor în expunerea de motive. Sursele susțin că, în mod normal, toate criticile la adresa transpunerii actuale în procedura de încălcare a dreptului comunitar lansată de Comisie ar fi trebuit să fie abordate într-un proiect de lege cuprinzător, co-inițiat de toate ministerele responsabile, și nu modificări separate ale diferitelor legi existente.
Reacția Ministerului Finanțelor
„Cu privire la articolul apărut în economedia.ro “Surse judiciare: Ministerul Finanțelor încă nu a transpus corect directiva europeană privind fraudele transfontaliere de TVA mai mari de 10 milioane de euro”, rugăm publicarea următorului DREPT LA REPLICĂ în cel mai scurt timp posibil:
Cu titlu prealabil, este de menționat că textul art.91, nou propus a fi inclus în Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, a fost agreat atât cu reprezentanții instituțiilor naționale cu atribuții în domeniu, cât și cu cei ai Comisiei Europene și Oficiului European de Luptă Antifraudă.
Astfel, cu referire la prima problemă semnalată, privitoare la faptul că ”noul articol nu transpune în totalitate articolul 2 alineatul (2) din Directiva PIF, și anume a omis să menționeze această condiție a legăturii cu teritoriul a două sau mai multe state membre ale Uniunea”:
După cum rezultă și din expunerea de motive, pentru o transpunere cât mai clară, s-au avut în vedere elementele definitorii prevăzute de directivă la art. 2 alin.(2) pentru infracțiunile grave împotriva sistemului comun de TVA, respectiv infracțiunile să fie legate de teritoriul a două sau mai multe state membre ale Uniunii și să implice un prejudiciu total de cel puțin 10.000.000 de euro.
Textul noului articol este corespunzător art.3, alin.(2), lit.d) din Directiva 2017/1371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, care face referire la orice acțiune sau inacțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier, articol care, coroborat cu prevederile art.2 (2) din Directivă, vizează îndeplinirea condiției legate de schemele frauduloase efectuate pe teritoriul a două sau mai multe state membre ale Uniunii.
Cu referire la cea de a doua problemă, privitoare la faptul că ”modificarea nu transpune articolul 8 din Directiva PIF, și anume circumstanța agravantă a infracțiunii atunci când este săvârșită în cadrul unei organizații criminale”:
De menționat este că dispozițiile Legii nr.241/2005, care are caracter de lege penală specială, se completează și cu cele ale Codului penal, relevante în acest caz fiind cele de la art.77, care definesc împrejurările care constituie circumstanțe agravante, printre acestea numărându-se și săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună, precum și cele ale art.367 care definește grupul infracţional organizat ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.
Cu referire la cea de a treia problemă, privitoare la faptul că ”modificarea nu transpune art 5 paragraful 2 din Directiva PIF – pedepsirea tentativei (lipește din textul legii al doilea paragraf al noului articol mențiunea privind pedeapsa tentativei)”:
În cuprinsul noului articol, la alin.(2) se prevede în mod expres faptul că tentativa la infracțiunea prevăzută la alin. (1) se pedepsește, fiind astfel în acord cu prevederile art.33 din Codul penal, conform cărora ”Tentativa se pedepseşte numai când legea prevede în mod expres aceasta”.
Context.
Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi a afirmat anterior, într-un interviu pentru G4Media.ro, că în opt luni de activitate a instituției pe care o conduce, autoritățile românești au raportat 0 cazuri de fraudă cu TVA și contrabandă, deși România este frontieră externă.
Șefa Parchetului European a mai precizat că o la întâlnire cu ministrul de finanțe, Adrian Câciu, i-a solicitat acestuia ca România să transpună corect o directivă europeană privind protecția intereselor financiare și că din acest motiv există o problemă de exercitare a competenței Parchetului European în România în ceea ce privește evaziunea fiscală și contrabanda.