Foto: Pixabay
Guvernul va pregăti o ordonanță de urgență care să includă toate modificările fiscale adoptate de Parlament (legea de adoptare a ordonanței de Guvern 16/2022), în cazul în care Curtea Constituțională va decide că prevederile sunt neconstituționale, conform unor surse guvernamentale.
CCR va dezbate o sesizare privind legea de adoptare a OG 16 în data de 14 decembrie.
Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 14 decembrie sesizările USR, Forţa Dreptei şi Avocatului Poporului în legătură cu ordonanţa privind modificarea Codului fiscal, au precizat pe 24 noiembrie pentru Agerpres oficiali ai CCR.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Parlamentarii USR şi cei neafiliaţi aparţinând partidului Forţa Dreptei au depus pe 23 noiembrie la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la ordonanţa care modifică Codul fiscal şi care menţine suprataxarea contractelor de muncă part-time, aşa cum este prevăzută în Ordonanţa Guvernului 16/2022.
„Depunem sesizarea la CCR pentru că este primul moment în care putem face asta, deoarece Avocatul Poporului a refuzat să o conteste la început, când puteau fi prevenite efectele acestei ordonanţe. PNL şi PSD iau pielea de pe românii care vor să muncească şi nu doar atât, dar ne consideră pe toţi hoţi, în special pe angajatorii şi angajaţii care au hotărât să lucreze cinstit, cu contracte de muncă înregistrate, cu taxe plătite la stat. (…) România are în acest moment doar 3,7% din toate contractele contracte cu normă parţială. Asta este extrem de diferit faţă de media europeană, de 17%, sau alte ţări. (…) Premierul Ciucă a reuşit printr-o singură semnătură pe această ordonanţă să închidă în România peste 180.000 de contracte de muncă”, a declarat deputatul USR Oana Ţoiu.
La rândul său, deputatul neafiliat Ionel Dancă, membru al Forţa Dreptei, a afirmat că ordonanţa de modificare a Codului fiscal „este pentru economia României o nouă Ordonanţă 114, de creştere a fiscalităţii, care loveşte în sectoarele economice cele mai dinamice”.
„Această ordonanţă loveşte în microîntreprinderi, în PFA-uri, liber-profesionişti şi în oamenii muncitori care au dreptul să muncească part-time şi să plătească taxe şi contribuţii exact pentru munca prestată, nu pentru nevoile de cheltuială publică pe care le are coaliţia de guvernare PSD – PNL – UDMR. Împreună cu colegii deputaţi de la USR, noi, deputaţii Forţa Dreptei, dorim să sesizăm la CCR şi să oprim intrarea în vigoare a acestei legi”, a transmis Dancă.
Cum arată Ordonanța 16 adoptată de Parlament
Camera Deputaților a adoptat în data de 16 noiembrie Ordonanța de Urgență 16 dată de Guvern în august, care a introdus măsuri fiscale și taxe noi, atât de la 1 august, cât și unele care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Totuși, parlamentarii au venit cu o serie de schimbări.
Se păstrează suprataxarea contractelor part-time
Parlamentarii USR au depus amendamente la ordonanță pentru eliminarea supraimpozitării contractelor cu normă parțială de lucru (part time). Cu toate acestea, parlamentarii PSD, PNL și UDMR au votat menținerea suprataxării contractelor.
Se amână creșterea impozitelor pe locuințe
Impozitele pentru locuințe nu vor mai crește până în 2025, a decis Camera Deputaților. Deputații au hotărât să aplice de la 1 ianuarie 2025 noul mod de calcul, pe baza grilei notariale. În schimb, au renunțat la majorarea cu 50% a impozitelor, măsură care fusese introdusă în Senat, după o decizie a coaliției de guvernare.
Dividendele distribuite în 2022, impozitate cu 5%
Deputații au clarificat cota de impozitare pentru dividendele distribuite în anul 2022. Guvernul a decis să majoreze impozitarea dividendelor la 8%, de la 5%, cu aplicare de la începutul anului următor.
De obicei firmele distribuie dividende în anul următor, după aflarea rezultatelor anuale. Totuși, dacă companiile ar distribui în 2023 dividende pentru 2022, ele ar suporta cota de impozitare de 8%. Drept urmare, ele s-au grăbit în acest an și au distribuit trimestrial dividendele, ca să beneficieze de cota de impozitare mai favorabilă, de 5%.
„Art.VI1. – În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2022, aprobate potrivit legii.”, arată clarificarea adusă.
Plata cu cardul, obligatorie pentru „încasări cash” de 50.000 lei, în loc de cifră de afaceri
Au fost aduse modificări și la prevederea care a scăzut cifra de afaceri de la care companiile sub obligate să accepte plata cu cardul. Guvernul a decis ca firmele cu afaceri pornind de la 10.000 de euro (50.000 lei) să fie obligate să accepte plata cu cardul. Anterior, pragul era de 50.000 de euro (250.000 lei).
Acum, deputații au decis că se vor lua în calcul încasările în numerar, nu cifra de afaceri.
Astfel, vor fi obligate să accepte plata cu cardul companiile care au încasări de numerar care pornesc de la 50.000 lei.
„Obligația de acceptare de către persoanele juridice prevăzute la alin. (3) a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depășit pragul de 50.000 lei”, arată modificarea.
Pragul de 20% pentru venituri din consultanță pentru microîntreprinderi, eliminat
Guvernul stabilise că microîntreprinderile pot obține cel mult 20% din venituri din activități de consultanță/management. Dacă o microîntreprindere depășește acest plafon de 20%, ea va trece la impozit pe profit.
Acum, parlamentarii au decis să elimine această restricție. Schimbarea a venit printr-un amendament depus de deputatul PNL Bogdan-Iulian Huțucă.
Încadrarea microîntreprinderilor în noul plafon de 500.000 se va face în funcție de veniturile din 2023
Ordonanța guvernului stabilea că o companie poate fi încadrată ca microîntreprindere dacă are venituri de 500.000 de euro. Anterior, acest plafon era de 1 milion de euro.
Parlamentarii stabilesc acum că acest plafon va fi calculat în funcție de veniturile obținute de microîntreprineri în cursul anului 2023, și nu în funcție de veniturile de la finalul anului 2022.