Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Vârsta de pensionare pentru cele șase tipuri de beneficiari de pensii speciale din România va crește treptat de la 60 la 65 de ani, recomandă Banca Mondială, în cadrul propunerilor pentru reforma pensiilor speciale, jalon asumat de România în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR) și care trebuie adoptat până la finalul acestui an, arată documentul obținut de Economedia. Banca Mondială este consultantul însărcinat să propună reforme.
Este vorba despre următoarele pensii de serviciu:
– Membri al Corpului diplomatic și consular (Legea nr. 216/2015)
– Funcționari publici parlamentari (Legea nr. 215/2015)
– Personal aeronautic civil (Legea nr. 223/2007)
– Procurori și judecători (Legea nr. 303/2004)
– Personalul auxiliar al instanțelor de judecată/procurorilor (Legea nr. 130/2015)
– Beneficiarii de pensii ai Curții de Conturi Legea nr. 7/2016, Decizia CCR nr. 297/2012)
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Banca Mondială propune astfel ca vârsta de pensionare să crească treptat până la 65 de ani pentru toate pensiile de serviciu. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani în prezent pentru majoritatea categoriilor de pensii de serviciu și instituția propune creșterea vârstei de pensionare cu 0,5 ani în fiecare an calendaristic până când aceasta va ajunge la 65 de ani.
Pentru judecători și procurori, Banca Mondială recomandă revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani, mai arată instituția internațională.
Beneficiul țintă pentru cei cu „vechime completă în muncă” va fi redus treptat de la 80% la 65% din salariul brut. În plus, pensia netă inițială nu poate depăși 100% din salariul net al persoanei în anul pensionării. Beneficiul țintă va fi redus cu 1,5% pe an până la atingerea acestui obiectiv. Instituția susține că, chiar și la niveluri salariale foarte ridicate, o prestație brută de 65% din salariul brut va produce, în general, un raport între pensia netă și salariul net de 95% sau mai mult. Prin urmare, prestația de pensie este „apropiată” de salariul net pentru toate pensiile de serviciu și este plafonată la 100% din salariu și, prin urmare, ar părea să fie conformă cu deciziile Curții Constituționale privind pensiile pentru judecători și procurori. Nu ar trebui să se permită plata unor sume care depășesc 100% din salariul net.
Durata de vechime în profesie pentru a fi eligibil pentru prestația-țintă va crește treptat până la 30 de ani. În scopul eligibilității, se vor exclude multiplii de vechime în muncă. Cu toate acestea, multiplii de serviciu vor continua să fie incluși la calcularea valorii prestației. Rata de creștere va varia în funcție de categoria de pensie de serviciu.
Durata minimă de vechime în profesie pentru a fi eligibil pentru o pensie pentru limită de vârstă va crește treptat la 20 de ani pentru toate pensiile pentru limită de vârstă.
Prestațiile pentru cei care au mai mult de 30 de ani de activitate profesională vor crește cu 1% pentru fiecare an de activitate, până la un maxim de 75%. Serviciile prestate în învățământul superior, în cadrul concediului pentru creșterea copilului etc. nu sunt luate în considerare la stabilirea dreptului la prestații majorate.
Prestațiile vor fi reduse proporțional pentru o vechime profesională mai mică de 30 de ani. De exemplu, un lucrător cu 20 de ani de serviciu profesional va primi o prestație de 43,3% (65% x 20 / 30).
Perioada pentru care se va calcula media salariului va crește treptat până la o perioadă de 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani care precedă pensionarea. De asemenea, definiția salariului utilizată pentru calcularea contribuțiilor la sistemul general de pensii (cu excepția celor militare) va fi utilizată atât pentru calcularea pensiilor de serviciu, cât și a pensiilor generale. Ambele modificări vor fi introduse treptat pe o perioadă de 10 ani.
Pensiile de serviciu vor fi indexate în același mod ca și în cazul regimului general. Deși prestațiile vor fi reduse treptat, indexarea pensiilor va fi îmbunătățită, de la indexarea în funcție de inflație în prezent la indexarea cu inflația și 50% din creșterile salariale reale.
Printre opțiunile suplimentare pe care guvernul ar putea dori să le ia în considerare se numără următoarele, arată Banca Mondială:
- Plafonarea sumei maxime a pensiei de serviciu care poate fi plătită ca multiplu al pensiei generale, multiplu al pensiei medii, ca sumă absolută sau o altă metodă. În prezent, judecătorii și procurorii au multipli mult mai mari decât orice alt grup. Acest lucru se poate întâmpla ori de câte ori pensionarea anticipată este permisă în cadrul sistemului special de pensii, dar nu și în cadrul sistemului general.
- Reconsiderea, unde este posibil, a măsurii ca statul să plătească o subvenție la pensie angajaților din domeniul aeronauticii civile ai companiilor private. Dacă subvenția este eliminată pentru companiile private, atunci ar fi necesar să fie eliminată și pentru angajații întreprinderilor de stat pentru a asigura o concurență loială între întreprinderile de stat și companiile private. Plata subvențiilor atât pentru angajații din sectorul public, cât și pentru cei din sectorul privat ai companiilor românești eligibile, așa cum se face în prezent, ar putea fi considerată discriminare împotriva companiilor străine și, prin urmare, ar putea fi rezonabil să se elimine complet subvențiile pentru aeronautica civilă.
Aceste modificări sunt propuse pentru lucrătorii din aceste șase categorii și toate vor fi introduse treptat, pe o perioadă de 10 ani, arată Banca Mondială. Instituția recomandă ca o ordonanță de urgență care să pună în aplicare modificările propuse să fie adoptată până la 31 decembrie 2022. O singură lege care să acopere toate cele șase programe de pensii va fi elaborată și adoptată de Parlament în viitor.
Citește și: