Sursă foto: Unsplash
Industria de software și servicii aduce un aport de circa 6,2% din PIB, ceea ce însumează aproximativ 13,6 miliarde euro, potrivit unui studiu realizat de ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii.
Defalcat, 8,8 miliarde euro impact direct reprezintă excedentul brut de exploatare, taxe și cheltuieli de personal, 2,6 miliarde euro impactul indirect – tranzacțiile economice cu furnizori români ai întreprinderilor din industrie și 2,2 miliarde euro impactul indus – salariile cheltuite în economia națională de către angajați susținuți direct și indirect.
Printre subiectele abordate în cadrul studiului se numără evoluția industriei de software și servicii, analiza sectorială comparativă a României cu alte țări, contribuția industriei la economia României, precum și impactul unor posibile scenarii de dezvoltare a industriei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Industria IT înregistrează o creștere anuală de 10.000 de persoane
Totodată, industria de software și servicii crește de 3 ori mai repede decât economia. Dacă în ultimii cinci ani analizați (2015-2020), creșterea economică a României a fost de 6%, industria a înregistrat o creștere de 17%.
Potrivit studiului, 270.000 de angajați sunt susținuți în total de industria de software și servicii IT, respectiv toți salariații care există, în medie, la nivelul a două județe din România.
Mai exact, aceștia sunt 135.000 angajați în companiile cu activitate principală în software și servicii IT (impact direct), peste 73.000 angajați susținuți de-a lungul lanțului de furnizori români ai întreprinderilor din industrie (impact indirect) și peste 65.000 angajați susținuți prin salariile cheltuite în economia națională (impact indus).
Mai mult, industria înregistrează cea mai rapidă rată de creștere a angajaților în ultimii cinci ani, o creștere anuală de 10.000 de persoane. Deși cererea de forță de muncă din sectorul TIC și, implicit, din industria de software și servicii IT, este în continuă creștere, există însă un deficit semnificativ de specialiști, de 10.000/ an.
Un angajat în IT contribuie la bugetul de stat dublu față de medie
Dintre cei peste 203.000 de specialiști TIC (în toate companiile, inclusiv cele cu activitate secundară în sector), numărul total de angajați beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator, este de 104.000, respectiv un procent de 51%.
Cu toate acestea, industria de software și servicii IT aduce la bugetul de stat venituri din contribuții și taxe de circa 1,3 -1,4 miliarde euro, ceea ce înseamnă că angajații SW & IT beneficiari de scutire aduc de 2 ori mai multe contribuții la bugetul de stat, comparativ cu media la nivelul economiei naționale.
De asemenea, conform raportului ANIS, la fiecare 1 euro pe care statul nu îl încasează din impozitul pe venit, salariatul din industria SW & IT cheltuie 46 euro în economie.
Industria de IT va contribui cu 20,4 miliarde euro la PIB în 2025
În prezent, România are a treia cea mai mare bază de specialiști din CEE și o creștere de 1,2 ori mai mare față de regiune. Deși țara noastră are cea mai mică densitate a companiilor comparativ cu statele vecine și o performanță relativ scăzută în inovație, facilitățile fiscale reprezintă, momentan, un avantaj competitiv regional.
Potrivit reprezentanților ANIS, în lipsa unor măsuri suplimentare de susținere a industriei IT, competitivitatea în regiune se va eroda. Totodată, emigrarea va deveni mai atractivă pentru specialiștii tech, iar costurile cu personalul și viteza de creștere a industriei se vor alinia mediei CEE.
Asociația estimează că în cazul menținerii situației actuale (scenariul de bază), industria poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de circe 17,4 miliarde euro în 2025. Pe de altă parte, valoarea poate crește până la 20,4 miliarde euro, dacă se instituie măsuri de îmbunătățire continuă a competitivității, ori poate scădea până la 15,7 miliarde euro, dacă se înregistrează o deteriorare abruptă a competitivității.
Printre măsurile de consolidare a competitivității se numără: menținerea scutirilor fiscale, introducerea unor măsuri suplimentare de încurajare a industriei și stimularea inovării. Pe de altă parte, decelerarea competitivității va avea loc dacă se vor elimina scutirile fiscale, România va deveni necompetitivă în regiune, iar ritmul de creștere va scădea.