Sursa foto: Inquam Photos / Casian Mitu
Viteza medie comercială a trenurilor de marfă (km/h) a crescut anul trecut cu 42,9%, în timp ce viteza trenurilor de pasageri s-a redus cu 0,6%, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică și publicate de Agerpres.
Comparativ cu anul 2019, transportul feroviar de pasageri a înregistrat anul trecut o scădere de 27,5% în ceea ce privește numărul de călători transportaţi şi o reducere cu 37% în ceea ce priveşte parcursul acestora. Merită menționat însă și că în 2020 călătoriile și deplasările au fost puternic afectate de restricțiile necesare în contextul luptei cu pandemia COVID-19.
Parcursul mediu zilnic al vagoanelor de marfă (km/zi) s-a majorat cu 6,1%, iar greutatea medie brută a vagoanelor de marfă (tone/tren) a crescut cu 5,3%. Pe de altă parte, numărul vagoanelor încărcate pe reţeaua CFR (mii vagoane) s-a diminuat cu 20,4%, iar vagoanele încărcate intrate din străinătate (mii vagoane) s-au redus cu 13,2%. Parcursul mediu zilnic al locomotivelor folosite pentru transportul mărfurilor (km/zi) a scăzut cu 10,3% faţă de 2019. Parcursul automotoarelor (mii automotoare-km) şi parcursul mediu zilnic al vagoanelor de pasageri (km/zi) s-a diminuat cu 5,7%. În transportul feroviar, volumul mărfurilor a înregistrat o scădere cu 15,5% faţă de anul precedent, cauzată de evoluţiile negative ale tuturor componentelor. Au fost transportate 49,671 milioane tone mărfuri, din care 83,5% în transport naţional, conform datelor INS, prezentate de Agerpres.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„9.000 de kilometri de cale ferată zac în paragină”, spunea recent chiar ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă. Infrastructura feroviară aşteaptă miliardul de euro promis prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru lucrări de reînnoire. Căile ferate din ţară însumează un total de 10.628 km, din care 6.874 km reţea primară, dar din anii 90 şi până acum statul a abandonat nu doar investiţiile în modernizarea liniilor de tren, ci şi întreţinerea acestora. Datele oficiale arată că, anul trecut, cu bani de la buget, Compania CFR Infrastructură a reparat doar 20 de kilometri de cale ferată, jumătate cu un tren de lucru din dotarea Regionalei Braşov. Pe lângă subfinanţarea sistemului, Ministerul Transporturilor pierde şi bani europeni pentru reabilitarea magistralelor, aproximativ 320 de milioane de euro pentru că nu a reuşit să semneze la timp două din cele trei contracte pe M 300 Braşov-Sighişoara (fonduri prin programul CEF – Connecting Europe Facility). Lucrările de reînnoire înseamnă aducerea liniei la viteza constructivă prin ridicarea restricţiilor şi a limitărilor de viteză, spunea Drulă, dând exemplul Magistralei 900 Bucureşti – Craiova. Citește mai multe AICI