Sindicat al auditorilor externi: Președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, a subordonat instituția factorului politic și intereselor de grup 

Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER) îl acuză pe președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, că a transformat instituția în una de tip comunistă, bazată pe dictatură și subordonată factorului politic și intereselor de grup și care s-a îndepărtat de principiile fundamentale ale auditului în sectorul public, reglementate prin standardele internaționale de audit, elaborate de Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI), ce urmărește promovarea unor audituri independente și eficiente efectuate de către instituțiile supreme de audit.

Un comunicat al sindicatului susține că mai multe decizii ale președintelui Curții de Conturi sunt de vină pentru această situație:

1. Refuzul de a aplica legea dialogului social în cadrul instituției și respingerea oricărei căi de comunicare cu sindicatul SNAPER, care este singurul sindicat din CCR care luptă pentru drepturile salariaților;
2. Refuzul nejustificat de a negocia contractul colectiv de muncă, deși SNAPER a transmis de câteva luni proiectul de ”contract colectiv de muncă” către Angajator;
3. Blocarea adresei de mail a sindicatului și a persoanelor din conducerea sindicatului SNAPER;
4. Hărțuirea liderilor de sindicat ai sindicatului SNAPER, în special prin intermediul Comitetului de Etică și a Comisiilor de cercetare Disciplinară, care au ca temă de cercetare disciplinară orice altceva dar nu problemele de etică. În timp ce liderii de sindicat sunt sancționați disciplinar inclusiv pentru faptul că ”și-au permis” să-i ceara președintelui Busuioc să respecte legea, respectiv să accepte dialogul social, să negocieze contractul colectiv de muncă, să plătească salariaților toate drepturile salariale legal datorate etc., acoliții președintelui Busuioc, în special cei numiți în funcții de conducere ”cu delegație” încalcă legea după bunul plac (ex: cazul Ioan Bobe de la CC Constanța);
5. Refuzul președintelui Busuioc de a organiza în mod transparent concursurile pentru funcțiile de conducere din cadrul CCR și faptul că abuzează de numirile ”cu delegație” a directorilor din cadrul Curții de Conturi, astfel ca aceștia să poată răspunde la comenzi.
6. Lipsa de transparența în cadrul instituției – manifestată prin faptul că toate modificările la Regulamentul intern de organizare și funcționare, precum și la procedurile interne au fost realizate de către un grup restrâns de persoane, fără consultarea salariaților sau a sindicatului; De asemenea, auditorilor publici externi le este interzis să aibă acces la rapoartele de control încheiate de colegii lor, tocmai pentru ca aceștia să nu observe practica neunitară a Curții de Conturi a unor spețe similare, în funcție de interesele politice sau personale ale conducerii CCR. Probabil că acesta este și principalul motiv pentru care, președintele Busuioc s-a abătut de la standardele internaționale de audit atunci când a decis, prin noul regulament intern al Curții de Conturi, ca Rapoartele de Audit să fie aprobate de către Plenul Curții de Conturi (care nu are competență în acest sens) și de asemenea ca proiectele de sesizări penale să fie de asemenea aprobate de către Plenul CCR (care, prin această decizie practic se erijează în organ de cercetare penală, deși nu are această competență).
7. Crearea unui departament (format din persoane asimilate auditorului public extern și plătit la nivelul unui auditor) care are ca scop realizarea zilnică a „revistei presei” în cadrul CCR. Mai exact, acest departament selectează zilnic, din presă, știrile care au legătură cu CCR, cu precădere cele care sunt favorabile instituției. Precizăm ca acest departament, așa cum se practică în orice stat comunist sau autocrat, condus pe criterii dictatoriale, reține din presa zilnică mai ales știrile care îl laudă pe „conducătorul preaiubit”, excluzând din sinteza pe care o creează zilnic acele știri care critică Curtea de Conturi sau pe președintele său și încălcând astfel propriul regulament de funcționare aprobat prin Hotărâre de Plen. Dar, și mai grav, total în disonanță cu legea de organizare și funcționare a Curții de Conturi, în revista presei din ultimele luni apar știri cu caracter politic, în special pe lini PSD-PNL, adică pe cea din care provin majoritatea membrilor Plenului CCR.

Sindicaliștii mai cer intervenția Parlamentului, având în vedere că instituția se află în subordinea legislativului.

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11