Foto: Pexels.com
Blocul Național Sindical propune dublarea deducerii personale de bază pentru salariile aflate sub și la nivelul salariului minim, măsură ce ar permite creșterea salariului minim net în 2022 la 1.530 lei. Sindicaliștii avertizează, de asemenea, că 90% din angajații care au avut timpul de muncă redus în luna iunie 2021 fac parte din grupa persoanelor cu veniturile salariale în jurul salariului minim, drept urmare aceștia au încasat venituri chiar mai mici decât salariul minim.
Potrivit BNS, 1.127.136 de angajați cu contract individual de muncă cu normă întreagă au avut în iunie 2021 venituri brute realizate mai mici decât 2350 (salariul minim pentru studii superioare). Alți 460.954 angajați cu contracte de muncă cu timp parțial au avut venituri realizate în aceeași perioadă, sub aceeași limită de 2.350 lei.
Motivul este că peste 90% din persoanele care în luna iunie 2021 au avut timpul de muncă redus, conform OUG 132/2020 și implicit cu venituri diminuate, fac parte din grupa persoanelor cu veniturile salariale în jurul salariului minim, arată BNS.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Precarizarea locurilor de muncă în această perioadă nu se caracterizează doar prin transformarea contractelor de muncă cu timp complet în contracte de muncă cu timp partial, ci și prin reducerea veniturilor medii în cazul celor cu contracte parțiale de muncă. În iunie 2021 venitul salarial mediu realizat de angajații cu contracte de muncă cu timp parțial a fost de 1.910 lei, în timp ce în aceeași perioadă a anului 2019 venitul salarial mediu realizat de această categorie a fost de 2.118 lei”, arată sindicaliștii.
Potrivit lor, rata sărăciei în muncă pentru angajații cu contracte de muncă cu timp parțial era în Romania de 65,9% în 2020 (în creștere față de 2019) fiind de peste 4 ori mai mari față de media UE 19, la un nivel dublu chiar și față de Bulgaria. Este de departe cea mai mare rată a sărăciei în muncă dintre statele membre UE dar și statele cu statut de candidat la UE.
Creșterea inegalităților s-a accentuat în pandemie
De asemenea, sindicaliștii subliniază că în profil teritorial creșterea inegalităților s-a accentuat în perioada pandemiei și a afectat cu prioritate zonele sărace ale țării. Dacă avem în vedere salariile brute realizate de angajați în luna iunie 2021, față de iunie 2019, putem constata că deși la nivel național acestea au crescut în termeni reali cu 23%, la nivelul județelor situația este extrem de diferită. În 21 de județe din România salariul brut realizat în 2021 a fost în termeni reali mai mic decât cel realizat în 2019. Bistrița, Hunedoara, Suceava și Vaslui sunt județele în care salariul brut realizat a fost în termeni reali în 2021 cu aprox 10% mai mici decât în 2019. Discrepanțele între București și restul țării continuă să se adâncească, 20 de județe aveau în iunie 2021 salarii medii brute realizate situate la mai putin de 60% din media Bucurestiului. Cu excepția județului Cluj discrepanța salarială între București și restul țării s-a adâncit în ultimii 2 ani în toate celelalte 40 de județe.
Ce venit minim ar trebui să aibă o persoană
Potrivit sindicaliștilor, dacă avem în vedere că o familie de salariați este în medie formată din 2,883 persoane, că o familie de salariați are în medie 1,639 persoane cu statut de salariat și că pragul de sărăcie /persoană din 2018 (750 lei) actualizat cu rata inflației la nivelul anului 2021 (11,04%) este de 833 lei, rezultă că pentru o familie medie de salariați în 2021 pragul de sărăcie este situat la aprox 2.401 lei, adică nivelul minim al veniturilor per persoană salariată ar trebui să fie de aprox 1.465 lei net. În schimb, astăzi, salariul minim net este 1.386 lei.
Sindicaliștii arată că actuala coaliție de guvernare a propus în 2019, pentru anul 2020, o formulă de calcul a salariului minim luând în calcul creșterea reală a productivității în anul 2018 față de 2017 și indicele prețurilor octombrie 20019 / octombrie 2018. Însă pentru 2021, deși după același mecanism de calcul salariul minim ar fi trebuit să crească la 2380, s-a preferat în mod arbitrar păstrarea acestuia la 2.300 lei, spun ei.
„Din punctul nostru de vedere situația nu mai poate continua în acest mod, este nevoie de o abordare responsabilă pentru a reduce aceste disparități, pentru a reduce sărăcia în muncă și totodată pentru a asigura un nivel adecvat al veniturilor din salarii”, arată BNS.
Sindicaliștii consideră că pentru anul 2021 stabilirea salariului minim ar trebui să țină cont de un set de indicatori, respectiv:
- Evoluția productivității reale a muncii (valoarea adăugată brută/ populație ocupată) pentru perioada 2019 – 2020 și prognoza pentru 2021 – 2022.
- Rata inflației pentru perioada 2019 – 2020 și prognoza pentru perioada 2021 – 2022, decembrie / decembrie.
- Pragul de sărăcie pentru o familie de salariați pentru 2022 (1.465*1,031) – 1.510 lei net.
- Prevederile Cartei Sociale europene revizuite, ratificată de România conform căreia salariul minim trebuie să fie situat la un nivel adecvat, respectiv raportul între salariul minim brut și câștigul salarial mediu brut să fie de de cel puțin 50%.
Potrivit lor, pentru 2023, 2024 și 2025, dar și ținta de a reduce inegalitățile salariale, salariul minim ar trebui ca până în 2025 să ajungă la 45% din câștigul salarial mediu brut:
| 2023 | 2024 | 2025 | |
| Salariul minim brut | 2.718 | 2.989 | 3.270 |
| Câștig salarial mediu brut | 6.321 | 6.792 | 7.268 |
| Raport salariul minim brut / câștig salarial mediu brut | 43% | 44% | 45% |
„Eforturile sectorului economic trebuie sprijinite în acest caz și de o politică fiscală adecvată pentru salariul minim. Ca urmare, propunem ca deducerea personală de bază să se dubleze – de la 350 la 700 lei, pentru salariile aflate sub și la nivelul salariului minim, urmând ca întreaga grilă de deduceri pentru celelalte tranșe de venit să se ajusteze în mod corespunzător. O astfel de măsură ar permite creșterea salariului minim net în 2022 la 1.530 lei”, arată sindicaliștii.