Sebastian Burduja, unul dintre semnatarii împrumutului de 300 de milioane de lei către Blue Air: A fost o decizie oportună pe care Comisia Europeană a aprobat-o / Burduja spune că Drulă putea prelua și transforma Blue Air în divizie low-cost a Tarom

Florin Citu, Sebastian Burduja Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Ministrul Cercetării și Digitalizării, Sebastian Burduja, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor la momentul aprobării împrumutului de 300 de milioane de lei către Compania Blue Air, a declarat vineri că decizia a fost oportună la acel moment, a avut aprobarea Comisiei Europene, dar că Ministerul Transporturilor ar fi trebuit să preia în 2021 compania, având posibilitatea de a trece 75% din acțiuni către Stat.

Ministrul Sebastian Burduja susține că anul trecut fostul ministru Drulă nu a luat nicio decizie în privința Blue Air deși în Consiliul de Administrație erau și reprezentanții ministerului de resort.

„În anul 2020, toate statele din lume au intervenit cu miliarde de euro în industria lor aviatică, mai ales pe segmentul low cost. Germania, Spania, au dat sume mari pentru că pandemia a ținut avioanele la sol. Toate actele normative pentru împrumutul Blue Air au avut acceptul Comisiei Europene, țin minte, au venit aprobările și în 48 de ore, ceea ce era fără precedent. Dacă companiile mor, statul pierde pentru că vin alte companii care cuceresc piața. Încă 2020 s-au pierdut multe rute și baze în favoarea unor competitori direcție. Ce a făcut statul pentru a-și proteja interesele ? A adoptat în 2020 o serie de măsuri fără precedent. A instituit ipotecă pe 75 % din acțiunile Blue Air conform evaluatorului independent. Apoi, Ministerul Transporturilor și al Finanțelor au reprezentanți cu drept de veto în Consiliul de Administrație Blue Air. Deci când Compania nu a reușit să atragă sume de la investitori ei puteau să ridice două degete și să spună Stat român ai dreptul să preiei această companie și să faci ce dorești cu ea, să o vinzi să o adaugi la Tarom care putea să-și facă serviciu low cost. Trebuie întrebat domnul fost ministru (n.r Cătălin Drulă) ce-a păzit, în mandat, de ce nu a preluat-o, de ce nu valorificat-o ? Banii erau pentru acoperirea necesarului de lichiditate din 2020, pandemia a continuat, deci era clar că Statul trebuia să decidă atunci”, a transmis ministrul Burduja.

Reacția ministrului Cercetării și Digitalizării vine după ce, joi, Cătălin Drulă a transmis că românii nu-și vor mai recupera banii pe bilete, iar Guvernul minte în privința situației companiei. „Guvernul ăsta minte în mod repetat. Prima dată anunță că trimite avioanele Tarom, chiar consilierul domnului Grindeanu, Cătălin Urtoi a ieșit pe Facebook și a spus că autoritățile nu fac nimic…apoi, în sfârșit, vine și recunoașterea, iese Grindeanu și le spune românilor să se descurce singuri, că noi nu putem face nimic. A doua minciună, ministrul Turismului și acest Guvern le spun românilor că vom recupera banii…se va mai lua doar praful de pe tobă de la Blue Air”, a conchis Drulă.

Context-ul împrumutului Blue Air: 

Compania Blue Air a primit în anul 2020 un împrumut de la stat de circa 300 de milioane de lei, prin Eximbank, iar banca de stat avertiza încă de la acea vreme că există riscul ca Blue Air să nu poată rambursa împrumutul și să nu își poată plăti datoriile, deoarece societatea este decapitalizată, iar gradul de îndatorare al societății este extrem de ridicat, în timp ce unele aeronave erau deja gajate în favoarea ANAF și a unei companii private.

În august 2020, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care a acordat împrumuturi garantate de stat companiilor aeriene românești Tarom și Blue Air, deoarece acestea erau afectate de pandemie și suspendarea călătoriilor. Tarom a primit un împrumut garantat de stat în sumă de 317 de milioane lei, iar Blue Air a primit un împrumut în valoare de 300 de milioane lei.

Eximbank, banca de stat prin intermediul căreia au fost acordate la acea vreme împrumuturile, a realizat atunci o analiză economico-financiară privind activitatea companiei Blue Air și a atras atenția asupra mai multor lucruri.

Astfel, analiza arăta pe de o parte că „există o incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea societății de a își continua activitatea și un risc ridicat de a nu își onora obligațiile financiare”, dacă nu primea ajutor financiar. Pe de altă parte, analiza estima că planul financiar de redresare al companiei este unul optimist, bazat pe reluarea încasărilor din bilete la un nivel de 80% din cel dinainte de pandemie încă din 2021, precum și pe o infuzie de capital de 50 de milioane de euro de la acționari.

Concluzia Eximbank este că valoarea companiei în acel moment era negativă.

Pentru acoperirea cel puțin a valorii împrumutului acordat de Guvern, împreună cu dobânzi și comisioane, Blue avea obligația constituirii de garanții, punând gaj un teren cu pădure, aeronave, pachete de acțiuni ale Blue Air Aviation, Airline Invest și Blue Air Technic.

Însă Eximbank a constatat că, deși bunurile erau tranzacționabile și neafectate de sarcini sau ipoteci, era pusă la îndoială valoarea de piață a terenului cu pădure, care nu era un teren construibil, întrucât PUZ sector 1 este în dezbatere, existând un grad ridicat de incertitudine privind aprobarea acestuia.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: