Sursa foto: Moldovagaz Facebook
Rusia a oprit, de astăzi, furnizarea gazelor către Polonia și Bulgaria, Gazprom aplicând directiva prezidențială a președintelui rus Vladimir Putin de a livra gaze doar dacă plata este făcută în ruble de către țările considerate „neprietenoase”.
Ungaria primește gaze normal, pentru că este o țară „prietenoasă”, care nu a avut o problemă să accepte plata în ruble a gazului rusesc.
Polonia este în parte dependentă de gazul rusesc, dar Bulgaria este 100% dependentă. Polonia are surse alternative la dispoziție și depozitele în mare parte pline, Bulgaria nu are nici una, nici alta, așa că problemele celor două țări sunt diferite.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cum stă România
În acest context regional, încercăm să vedem cum stă România, țara cea mai puțin dependentă de gazul rusesc (doar 10%).
În prezent, țara noastră nu are o problemă cu importurile de gaz din Rusia, care oricum nu se mai fac, de la 1 aprilie. De importat, importăm, dar de la Baumgarten, Viena, via Ungaria. Este tot gaz de proveniență rusească, dar nu din cel care tranzitează Ucraina.
La un total zilnic de 26 de milioane de metri cubi, astăzi 27 aprilie, importul via Ungaria acontează 3,2 milioane de metri cubi. Producția locală este de 21,5 milioane de metri cubi, iar extracția din depozite încă 1,3 milioane de metri cubi. Avem suficiente gaze ca să și înmagazinăm 9,4 milioane de metri cubi. Nu avem însă gaz de dat și pentru alții.
În răspuns la unele speculații din media că bulgarii ar putea începe imediat importurile de la noi, înalte surse guvernamentale spun, pentru Economedia.ro, că nu se poate pune această problemă.
„Noi suntem destul de OK. Nu avem treaba cu plata în ruble, nu suntem depedendenți de Gazprom. De dat la export, nu dăm, că ne trebuie și nouă. Nici compania de stat (Romgaz – n.r.), nici Petrom, nici traderii nu vând. Ce ar putea, într-adevăr, să cumpere bulgarii sunt niște gaze de la intemediarii rusești, dar nici asta nu credem că se va întâmpla”, au spus sursele.
Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a spus anterior, pentru Agerpres, că importurile de gaze ale României se desfăşoară normal, iar ţara noastră îşi poate asigura necesarul de consum din producţia internă în această perioadă.
UPDATE Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, despre decizia Gazprom de a înceta furnizarea de gaze către Bulgaria şi Polonia, că România nu este afectată în acest moment şi că consumul de gaze este mult sub capacitatea de producţie pe care noi o avem.
UPDATE Decizia ruşilor de a sista livrările de gaze pentru Polonia şi Bulgaria reprezintă o încercare de a diviza Uniunea Europeană şi de a crea panică pentru a creşte preţul gazelor pe pieţele spot, a declarat, miercuri, pentru Agerpres, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.
În altă ordine de idei, România ar putea avea și mai multe gaze de producție internă, în viitorul apropiat. Black Sea Oil&Gas scoate în curând primele gaze din perimetrul Midia al Mării Negre, unde producția ar putea ajunge, de la anul, spre 1 miliard de metri cubi. Jumătatea din toată cantitatea extrasă aici se va duce la Engie România, cu care BSOG are un precontract de vânzare pe o perioadă de 10 ani. „Va fi pentru consumul local al clienților ENGIE, casnici și firme, nu se va exporta”, asigură aceleași surse, fără a preciza însă pe ce se bazează.
În plus, vineri, 29 aprilie, este AGA la Romgaz pentru decizia finală de aprobare a tranzacției cu Exxon, de 1,05 miliarde de dolari, prin care compania de stat românească ar putea prelua participația americană în afacerea gazelor din perimetrul Trident, unde se poate atinge, în doi ani de la începerea extracției, o producție de 5-6 miliarde de metri cubi anual.
Potrivit surselor, votul de vineri va fi pozitiv, ceea ce va duce la încheierea tranzacției în scurt timp și la luarea deciziei de investiție comercială în 2023, Romgaz urmând a fi partener cu Petrom în Marea Neagră (compania austriacă va fi operator de lucrări). Producția propriu-zisă ar putea începe în 2026.