România va putea atrage în REPowerEU și banii necheltuiți din fondurile de coeziune 2014-2020. Pîslaru: În total ar fi 5 miliarde de euro/ România va prezenta Comisiei Europene planul pe REPowerEU pe 30 aprilie 2023

România va putea primi în planul REPowerEU, pe lângă cei 1,4 miliarde de euro care se alocă deja României pentru proiecte de energie regenerabilă, restul banilor din fondul de coeziune 2014-2020 care nu vor mai putea fi foloșiti în acest an, cel mult 6 miliarde de euro, transmite co-raportori români pentru capitolele REPowerEU din planurile de redresare și reziliență, deputații în Parlamentul European Siegfried Mureşan (PPE) şi Dragoş Pîslaru (RE). Acest acord va intra pe ordinea de zi în Parlamentul European săptămâna viitoare, acord care, potrivit lui Siegfried Mureșan, va avea un vot pozitiv. 

„Prin REPowerEU, statele membre, inclusiv România, pot să aloce bani necheltuiți din fondul de coeziune din 2014-2020. În acest moment, în măsura în care România vine cu un plan de cheltuire pe REPowerEU ambițios, poate folosi absolut toți banii unde există riscul de absorbție. În acest moment sunt circa 5-6 miliarde de euro bani necheltuiți până la finalul anului viitor. Dacă cumva nu am putea cheltui banii, am putea banii pe REPowerEU și să avem o absorbție de 100% folosind flexibilitatea în acest regulament care va fi adoptat săptămâna viitoare”, a declarat Dragoș Pîslaru, copreședintele REPER.

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, circa 3-4 miliarde de euro ar putea rămâne necheltuiți anul acesta, care se vor putea adăuga în plus la cei 1,4 miliarde de euro din REPowerEU. „În total ar fi 5 miliarde de euro pe care să îi dăm pentru modernizarea locuințelor pe lângă alte proiecte de infrastructură”, precizează acesta 

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Pe lângă fondurile europene care nu vor putea fi absorbite în acest an, România ar mai putea avea disponibile și alte credite din PNRR ale statelor membre care nu le-au accesat. 

„Din PNRR aproximativ 700 miliarde euro, jumătate sunt fonduri europene nerambursabile, jumătate credite. România a anunțat că dorește să acceseze toate fondurile prin PNRR. Alte state membre au făcut același lucru ca România, iar unele au zis ca o sa acceseze toata fondurile sau doar o parte din credite și invers pentru că economiile puternice se pot împrumuta la fel precum Comisia Europeană. Mă aștept ca în perioada următoare, dintre statele membre să acceseze toate creditele sau nu. Astfel ar putea rămâne o suma de bani mai mică ce poate fi accesată de statele membre pentru investiții în RePowerEU. Guvernul să vină un plan pentru cei 1,4 miliarde euro și să avem și un portofoliu de investiții pregătit pentru a înainta ce credite suplimentare sunt puse la dispoziție în următoarea săptămână după ce știm exact ce state nu accesează în totalitate componenta de credite. Creditele nefolosite vor fi puse la dispoziție statelor membre pe modelul primul venit, primul servit”, spune Mureșan. 

România va trebui să prezinte Comisiei Europene planul pe RePowerEU pe 30 aprilie 2023

Planul pentru REPowerEU va trebui prezentat Comisiei Europene de țara noastră pe 30 aprilie 2023. Dragoș Pîslaru anunță că societatea civilă și principalii actori din piață au dreptul de a fi consultați privind planul RePowerEU, conform legislației europene care urmează să fie aprobată. „În perioada următoare vrem să știm câți bani pot ajunge la populație, antreprenori și care este calendarul de consultări în ceea ce privește partea de implementare ulterioară”.

Printre proiectele care ar putea intra în REPowerEU se numără interconectori de conducte energetice, terminale de gaze lichefiate, precum și pentru sprijin pentru reducerea facturilor la energie pentru antreprenori și populația vulnerabilă.

Siegfried Mureșan transmite că ministerul care se va ocupa de negocieri cu Comisia Europeană va fi Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), care ar putea colabora si cu alte ministere, de exemplu Ministerul Energiei. „MIPE evident colaborează cu celelalte ministere și ne așteptăm să fie mai multe ministere, în special Ministerul Energiei. România va trebui să prezinte un plan, cât din cele 1,4 miliarde de euro va aloca, pe ce domenii, iar apoi dacă vor fi proiecte deschise pentru beneficiari privați, autoritățile locale vor face apeluri pentru proiecte ca la alte categorii de fonduri europene și cum este și la PNRR”. 

Planul REPowerEU este un nou pilon ce va fi adăugat planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale statelor membre și va fi dedicat investițiilor în domeniul energetic.

România va primi din acest nou fond 1,39 miliarde de euro pentru investiții în eficiența energetică, reducerea dependenței de importurile de gaz din Federația Rusă, îmbunătățirea infrastructurii energetice și investiții în surse de energie regenerabilă.

Aceste fonduri nerambursabile se vor adăuga celor aproximativ 30 de miliarde de euro pe care țara noastră le primește deja pentru Planul Național de Redresare și Reziliență din Mecanismul European de Redresare și Reziliență

Parlamentul European cere, în poziția adoptată, ca toate statele membre să primească o prefinanțare de 20% la momentul aprobării de către Comisia Europeană și Consiliul UE a noilor piloni RepowerEU din planurile de redresare.

De asemenea, poziția Parlamentului prevede finanțarea cu caracter retroactiv a investițiilor din domeniul energetic începând cu februarie 2022, momentul invaziei Federației Ruse în Ucraina.