Sursa Foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Guvernul condus de Florin Cîţu a fost demis de către Parlament marţi, 5 octombrie, în urma moţiunii de cenzură depusă de către PSD şi intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!”.
Moţiunea de cenzură a fosta admisă cu votul a 281 de parlamentari şi a devenind cea mai votată moţiune din istoria Parlamentului României.
În acest context, criza politică declanşată la începutul lunii septembrie ca urmare a deciziei USR PLUS de a ieşi de la guvernare, după ce premierul Florin Cîţu l-a remaniat intempestiv pe ministrul Justiţiei, Stelian Ion, se acutizează tot mai mult. În acest moment, România este condusă de un guvern interimar cu puteri limitate, fără posibilitatea de a emite Ordonanţe de Urgenţă.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În prima apariţie publică, după votul din Parlament pe moțiunea de cenzură prin care Guvernul Cîțu a fost demis, preşedintele Klaus Iohannis a acuzat PSD, AUR şi USR că au provocat o „criză a guvernării”, punând un accent deosebit pe acţiunile USR, şi a anunţat că va convoca consultări cu partidele politice „abia săptămâna viitoare”.
Deoarece decizia lui Klaus Iohannis de a nu convoca de urgenţă consultări cu partidele parlamentare a stârnit un val de indignare în spaţiul public, anunţul postat pe pagina de Facebook a acestuia a înregistart mii de comentarii şi reacţii negative, preşedintele a revenit a doua zi cu o nouă explicaţie.
Astfel, Klaus Iohannis şi-a motivat decizia de a convoca consultările abia săptămâna viitoare „deoarece politicienii au nevoie de timp ca să coboare cu picioarele pe pământ”, subliniind faptul că „este posibil să fie nevoie de încă o rundă de consultări și este nevoie ca partidele să se așeze la discuții în diferite combinații pentru a căuta soluții”.
În tot acest timp, partidele din opoziţie se află pe un val de simpatie publică chiar înainte de căderea Guvernului, în timp ce PNL şi USR, principalele partide care s-au aflat la guvernare, înregistrează pierderi electorale foarte mari.
Astfel, un sondaj de opinie realizat de INSCOP în perioada 15 – 27 septembrie 2021, arată că PSD a crescut la 35,4% intenţie de vot (de la 30,2%), în timp ce partidul AUR a ajuns la 17,1% (de la 14,2%). USR a scăzut, potrivit INSCOP, ajungând la 9,8% (de la 13,2%), la fel și PNL care are un scor de 21,9% (de la 26,6%).
I. Soluţiile propuse de partide pentru rezolvarea crizei guvernamentale
1) Ce soluţii propun partidele din opoziţie PSD şi AUR
Prezent miercuri seară, într-o emisiune la B1 TV, liderul social-democraţilor Marcel Ciolacu, a declarat că este momentul „întoarcerii la popor” şi că alegerile anticipate sunt singura soluţie pentru rezolvarea acestei crize politice.
În acest timp, până la organizarea anticipatelor care s-ar putea realiza în luna martie a anului viitor, România ar urma să fie condusă de un guvern de specialişti.
Ideea guvernului de specialişti şi a alegerilor anticipate este susţinută şi de către liderul partidului AUR, George Simion, acesta declarând încă de la începutul acesti crize că susţine varianta instalării imediate a unui guvern de uniune naţională de specialişti, iar dacă nu se întruneşte consensul, alegerile anticipate reprezintă soluţia „pentru a pune ţara pe calea cea dreaptă”.
Însă, dizolvarea Paralmentului şi declanşarea alegerilor anticipate este atributul exclusiv al preşedintelui României, astfel că soluţia avansată de liderii PSD şi AUR este la mîna lui Klaus Iohannis, iar acesta o poate respinge din start.
Potrivit art 89, alin (1) din Constituţia României – „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderulor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”
Profesorul şi fostul consilier prezidenţial, Ştefan Deaconu, în „Constituţia României, comentariu pe articole (Bucureşti, 2008, p.828) – precizează că „Observăm mai întâi că dizolvarea Parlamentului este o posibilitate pe care o are Preşedintele şi nu o obligaţie. Dacă el nu doreşte să recurgă la această modalitate o poate face”.
- Observaţie – deşi în mass-media se discută tot mai mult varianta existenţei unui blat între Klaus Iohannis şi Marcel Ciolacu pentru susţinerea unui guvern minoritar PNL condus tot de către Florin Cîţu, scorul uriaş de voturi (281) înregistrat la moţiunea de cenzură prin care a fost demis guvernul, un scor anticipat sau nu de către liderul PSD, ar putea să ducă la dinamitarea acestei înţelegeri. În scenariul în care PSD ar vota din nou învestirea „celui mai demis premier” s-ar compromite iremediabil în faţa alegătorilor.
2) Ce soluţii propun liderii USR
Noul lider al USR, Dacian Cioloş, susţine că USR este gata să renogocieze intrarea în coaliţie cu PNL şi cu UDMR, pe un program de guvernare, cu un calendar clar de reforme şi cu un premier, altul decât Florin Cîţu. De asemenea, Cioloş exclude ferm posibilitatea ca USR să suţină un guvern minoritar.
Pe de altă parte, fostul lider al USR, Dan Barna, susține că cea mai rapidă soluție de ieșire din criza politică este ca USR să-și reia portofoliile pentru care a negociat în decembrie 2020 în cadrul coaliției de guvernare. De asemenea, Barna spune că USR nu va solicita funcția de președinte al Camerei Deputaților la negocierile pentru restabilirea coaliției.
- Observaţie – este de aşteptat să asistăm la prima confruntare în interiorul USR, după congresul în urma căruia partidul are o nouă conducere, având în vedere poziţiile diametral opuse ale celor doi lideri. În timp ce Cioloş pledează pentru o renegociere a condiţiilor din decembrie 2020 (fapt care presupune renunţarea la vechile poziţii din guvern şi obţinerea unor noi portofolii), Barna susţine varianta revenirii la vechea formulă guvernamentală în care acesta deţinea funcţia de vicepremier, iar Cătălin Drulă şi Cristian Ghinea, oamenii săi apropiaţi, ministerele Transporturilor şi Proiectelor Europene.
3) Ce soluţii propune conducerea PNL
Conducerea liberalilor, prin vocea prim-vicepreşedintelui, Rareş Bogdan, a avansat până acum o singură soluţie, şi anume menţinerea lui Florin Cîţu în funcţia de premier: „PNL nu renunţă la Florin Cîţu şi o spun extrem de răspicat şi extrem de bine informat. Pentru noi opţiunea este Florin Cîţu premier, acum este încărcat şi cu opţiunea PNL. Nu pierdem guvernarea, rămânem la guvernare şi vom face exact ce am promis în faţa românilor” – spune Rareş Bogdan.
Pe de altă parte, imediat după căderea guvernului Cîţu în urma moţiunii de cenzură, un grup de 41 de parlamentari liberali, care i-au rămas în continuare fideli fostului preşedinte al PNL, au semnat o scrisoare publică prin care cer nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier şi refacerea coaliţiei de guvernare alături de USR şi UDMR.
II. Suspendarea preşedintelui României
Scenariul unei eventuale suspendări a preşedintelui României a fost lansat în spaţiul public de către liderii AUR. Astfel, George Simion, a declarat că dacă preşedintele Klaus Iohannis îl va nominaliza tot pe Florin Cîţu pentru funcţia de premier, AUR va strânge semnături pentru suspendarea acestuia din funcţie.
De asemenea, şi Claudiu Târziu, co-președintele AUR, spune că ”Vom avea discuții cu toți actorii politici importanți în momentul în care vom constata că acest demers trebuie dus până la capăt. Noi am dovedit deja că suntem foarte hotărâți atunci când ne propunem ceva și că suntem în stare să schimbăm percepția publică”.
Pe de altă parte, liderul PSD, Marcel Ciolacu, consideră că suspendarea lui Klaus Iohannis nu este o prioritate a românilor în acest moment, mai ales în condiţiile unei majorităţi precare în Parlament.
Din punct de vedere al obiectivelor politice pe care AUR şi PSD şi le-au stabilit, şi anume, organizarea de alegeri anticipate, suspendarea lui Klaus Iohannis ar complica şi mai mult situaţia politică.
Astfel, dacă preşedintele României este suspendat, potrivit art 98, alin (2) din Constituţia României – Atribuţiile prevăzute la articolele 88 – 90 nu pot fi exercitate pe dura interimatului funcţiei prezidenţiale.
Mai exact, preşedintele interimar al României nu poate adresa mesaje Parlamentului, nu poate dizolva Parlamentul şi nu poate iniţia un Referendum consultativ.
- Observaţie – suspendarea lui Klaus Iohannis ar putea să devină o soluţie într-un singur scenariu. Şi anume, dacă PSD, AUR, USR şi aripa PNL – Orban convin asupra unui singur nume pe premier care să formeze un guvern. Acest premier ar putea să fie, eventual, chiar Ludovic Orban.
Astfel, Klaus Iohannis ar urma să fie suspendat de către Parlament pentru 30 de zile, timp în care preşedintele interimar cheamă partidele la consultări şi nominalizează premierul agreat de către PSD, AUR, USR şi aripa PNL – Orban.