Sursa foto: Ina FASSBENDER / AFP
România este pe locul 1 în Europa între statele cel mai puţin dependente din punct de vedere al aprovizionării cu gaze naturale, a declarat, luni, la un eveniment de specialitate, Pavel Niţulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.
“În ultima perioadă, am traversat momente destul de grele şi încercate la nivel european şi, bineînţeles, la nivelul României privind criza energetică, volatilitatea preţurilor, războiul sau conflictul militar regional care afectează vrând-nevrând sursa noastră principală de energie, care au dus până la urmă la o nouă paradigmă şi anume diversificarea surselor şi a rutelor de aprovizionare a gazelor naturale şi a energiei electrice. Noi, ca şi ţară, beneficiem de o sursă din abundenţă, acest gaz natural, agreat de către noi în primul rând şi de către Comisia Europeană ca şi combustibil de tranziţie către o tranziţie mai curată, fără emisii de noxe, cu un un ţel final până în 2050 de atingere a neutralităţii climatice “Net Zero”. La nivelul României, avem foarte multe proiecte de investiţii, care sunt 100% realizabile, începând de la extracţia de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep, un zăcământ care ne va aduce un plus de imagine şi o creştere a securităţii energetice în zona României şi în zona regională, chiar spre zona europeană. Beneficiem de aportul că România este pe locul întâi, cu cea mai mai puţin sau mai redusă dependenţă din punct de vedere al a aprovizionării cu gaze naturale din Europa, deoarece avem o sursă la momentul actual destul de abundentă şi care este utilizată corespunzător în România şi din 2027, când va începe exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep, vom fi în top tot numărul unu în Europa, dar ca producător de gaze naturale”, a explicat Niţulescu.
Acesta a enumerat, în acelaşi timp, o serie de proiecte de investiţii aflate în derulate pe segmentul gazelor naturale, în România.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“În primul rând, avem proiectul de la Midia, un proiect major de 1.700 de megawaţi, care va fi realizat şi pus în practică la sfârşitul anului 2026. Acolo vom avea, într-adevăr, un consum de gaze naturale destul de mare, de 2,5 miliarde mc/an. Următorul proiect major pentru România şi început demult, dar din păcate nefinalizat în timp util, dar cu perspectiva începerii probelor la sfârşitul anului 2024, este proiectul de la Iernut, cu o capacitate totală de 430 de megawaţi. Şi acolo putem spune că această capacitate va avea un consum anual de până la un miliard de metri cubi de gaze pe an. Alte două proiecte majore sunt proiectele de la Işalniţa şi Turceni, ambele proiecte însumând o capacitate de producţie din 1.325 de megawaţi şi un consum de gaze naturale de aproximativ 1,5 miliarde mc/an (…) Avem multe interconectări cu ţările vecine pe partea de transport de gaze naturale. România este principalul iniţiator al Coridorului Verde şi, totodată, salut iniţiativa de punere comercială în funcţiune a terminalului LNG de la Alexandropolis, gaze care vor traversa Bulgaria, vor intra în România şi vor fi preluate inclusiv de către Moldova, Ucraina, Ungaria şi Slovacia. Este un gazoduct care va influenţa foarte mult partea economică a României”, a susţinut oficialul Ministerului Energiei
Cum ne pregătim pentru eliminarea plafonării preţurilor la energie sau care vor fi cele mai mari provocări ale iernii pentru sistemul energetic naţional, sunt doar câteva dintre subiectele abordate, luni, în cadrul evenimentului “Profit Energy.forum – Energia românească post-plafonare – Ediţia a VIII-a”.