Sursa foto: Inquam Photos / Cornel Putan
Guvernul vrea să reincrimineze reținerea și neplata contribuțiilor sociale și să aplice închisoare de la 1 an la 5 ani sau amendă pentru angajatorii care utilizează această practică, prevede „ordonanța trenuleț” pusă joi în dezbatere publică. O astfel de idee a mai fost lansată de PSD în 2017, dar Guvernul de atunci a renunțat la ea după proteste ale mediului de afaceri. Este important de menționat că unii dintre cei mai mari neplătitori de contribuții sunt chiar companii de stat.
„Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reținerea și neplata, încasarea și neplata ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor”, arată actul normativ discutat acum de Guvern.
Impozitele și contribuțiile vizate:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română
- Impozitul pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă
- Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală
- Impozit pe venitul din salarii si asimilate salariilor
- Impozitul pe veniturile din arendă
- Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi
- Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii
- Impozit pe veniturile sub forma de dividende
- Impozitul pe veniturile din pensii
- Impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc
- Impozitul pe veniturile din alte surse
- Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare
- Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică sau entitate – asociere fără personalitate juridică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific, cu modificările și completările ulterioare
- Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare
- Contribuția de asigurări sociale
- Contribuția de asigurări sociale de sănătate
- Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile obținute din România de nerezidenți sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state
- Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
- Contribuția la Fondul pentru mediu.
„Necesitatea unei astfel de propuneri legislative se canalizează pe aspectul reincriminării faptei constând în reținerea și neplata și incriminarea faptelor de încasare și neplată ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea impozitelor și/sau a contribuțiilor cu reținere la sursă, cu consecința unei mai bune colectări a acestor sume la bugetul de stat, în condițiile în care astfel de pedepse descurajează săvarșirea de noi infracțiuni”, arată nota de fundamentare a proiectului.
PSD a afirmat recent că va lua măsuri pentru protejarea milioanelor de români salariați de la stat sau privat, mai ales pe cei aflați în zona salariului minim, astfel încât angajatorii să le plătească la zi contribuțiile sociale pentru pensii si sănătate. „Toate restanțele de acest tip trebuie reglate rapid, iar salariații să aibă garanția că pot beneficia de servicii medicale și că toate contribuțiile aferente pensiei sunt achitate la zi”, arată social democrații.
Anunțul lor vine în contextul în care companiile de stat sunt, de fapt, printre principalii restanțieri la plata contribuțiilor sociale pentru angajați, unele companii având datorii de ordinul sutelor de milioane de lei. De exemplu, Complexul Energetic Hunedoara are obligații restante la bugetul asigurărilor sociale de stat de peste 687 milioane de lei.
Reamintim că Ministerul Finanțelor a propus și în 2017 modificarea Legii evaziunii fiscale, pentru a reincrimina ca faptă de evaziune fiscală nereținerea și neîncasarea, reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata contribuțiilor. Atunci era prevăzut un termen de cel mult 30 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, față de termenul de 60 de zile propus acum. De asemenea, atunci era propusă o pedeapsă cu închisoarea de la 1 an la 6 ani.
Mediul de afaceri a reacționat vehement atunci, criticând măsura și cerând retragerea ei. Consultantul fiscal Gabriel Biriş spunea la acea vreme că, de multe ori, antreprenorii primesc cu întârziere banii de la clienţi, iar dacă legea va fi aplicată ei vor trebui să aleagă fie să plătească salariile angajaţilor, dar să intre la închisoare, fie să vireze contribuţii.
El arăta că „reţinerea” nu e ca şi cum cineva îi dă antreprenorului nişte bani ca să plătească impozitele şi contribuţiile, iar acesta trebuie să fie închis dacă îi foloseşte la altceva.
„Mai înţelege oare cineva că «reţinerea» este un serviciu neplătit pe care statul îl solicită de la antreprenori? În loc să întărească acest sistem eficient de colectare a taxelor, statul nostru ce face: creează frustrări şi opoziţie… Ce o să urmeze? Să nu mai reţinem impozite şi contribuţii, să le plătească fiecare angajat direct la stat? Asta ar fi o nebunie, dar pare că într-acolo ne îndreptăm…”, spunea, atunci, Biriş.
Reținerea și neplata contribuțiilor a mai fost incriminată, prin lege, însă în 2015 Curtea Constituțională a decis că prevederea nu este constituțională.
„Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursa”, era forma de atunci a legii.