Sursa foto: Pixabay
Uniunea Europeană le cere statelor de câteva luni să economisească energie, pentru a reduce costurile și a evita penuria de energie în sezonul de încălzire care se apropie, pentru a face față reducerilor în aprovizionarea cu gaze din Rusia. În acest context, agenția de presă Reuters a publicat un material despre ce fac românii pentru a răspunde la apelul european de economisire a energiei.
A descoperit că instituțiile statului român fac reduceri. Unele județe reduc orele de școală, iar Parlamentul României, a doua cea mai mare clădire din lume după Pentagonul american, a redus iluminatul exterior la două ore pe noapte. Unii cetățeni nu prea mai au, însă, de unde să facă economii la energie.
Jurnaliștii Reuters au mers și în satele sărmane ale României, unde au găsit oameni precum Georgeta Ichim, o pensionară și văduvă în vârstă de 67 de ani, care locuiește singură într-o casă slab luminată. Ea folosește o singură cameră din vechea ei casă, ceea ce îi permite să economisească la încălzire.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Am doar televizorul, frigiderul și o lampă”, a spus ea. “Sunt atentă”.
Peste drum, locuiește Tudorel Dedu, în vârstă de 57 de ani, care strânge fier vechi cu o căruță și se lucrează ca zilier. Casa lui are și ea puține aparate electrice – un televizor, un frigider, un congelator, câteva becuri. Problema lui e că îl costă mai mult hrănirea calului, a vacii, a porcilor, a găinilor și a rațelor sale.
Mai mult de 40% din cei 19 milioane de locuitori ai României trăiesc în mediul rural, mulți dintre ei bazându-se pe agricultura de subzistență pe parcele mici de pământ, pe locuri de muncă sezoniere în străinătate sau pe naveta în orașe, notează Reuters.
Datele Eurostat arată că românii au avut cel mai mic consum de energie electrică pe cap de locuitor din UE, mai puțin de jumătate din media din 2020. Cu toate acestea, consumul general de energie electrică al românilor a scăzut cu 7,7% în primele opt luni ale acestui an, în timp ce oamenii încearcă să facă față creșterii prețurilor la energie, inflației care a ajuns la 15,9 la sută și scumpirii alimentelor.