Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
O analiză a băncii japoneze de investiții Nomura arată că monedele din România, Turcia, Republica Cehă și Sri Lanka riscă să se confrunte cu crize valutare în următoarele 12 luni. Economedia a încercat să afle ce spun economiștii băncilor românești despre o astfel de perspectivă. Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank, este de părere că se va deprecia cursul de schimb dacă nu vor exista ajustările fiscale care să ducă la o reechilibrare a economiei și la reducerea deficitului bugetar. Economistul șef al BCR spune însă că nu se așteaptă la o depreciere necontrolată a cursului în următorii ani, mizând pe implicarea Băncii Centrale.
„Dacă ne uităm la indicatorii care a ar putea indica vulnerabilități, ei sunt în special din zona aceasta de deficit bugetar, deficit de cont curent și cum se corelează deficitul de cont curent cu rezerve internaționale, partea de exporturi. În esență vulnerabilitatea mare pe care o avem este deficitul de cont curent, care în standarde europene, și nu numai, este foarte înalt. Anul trecut a atins 9,2% din PIB sau 9,3, partea bună este că el a scăzut anul acesta undeva pe la 7%, dar chiar și la 7% nu este în continuare ridicat. El este generat în cea mai mare parte de deficitul bugetar. De aceea această miză uriașă de ajustarea bugetară pentru a ne reduce vulnerabilitatea aceasta în fața investitorilor. Dacă noi nu facem ajustarea bugetară care să conducă și la ajustarea deficitului de cont curent, evident că presiunea va apăsa pe moneda națională. În termeni mai simpli, se va deprecia cursul, asta spun și cei de la Nomura, în esență, dar nu e o fatalitate. Putem să evităm acest scenariu. Este un scenariu în care se întâmplă depreciere a cursului de schimb dacă nu facem ajustările fiscale care să reducă la o reechilibrare a economiei, a balanței de plăți”, a declarat Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, pentru Economedia.
Acesta spune că măsurile cheie pentru a reechilibra balanța de plăți țin de buget, iar dacă aceste măsuri de ajustare nu se vor lua, ajustarea va fi dată de piață. Potrivit economistului-șef, acest lucru va duce, în primul rând la deprecierea cursului, creșterea dobânzilor și în final ajustarea brutală a economiei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ionuț Dumitru precizează că deprecierea cursului de schimb înseamnă o inflație mare și dobânzi mari care vor lovi în special pe cei mai vulnerabili din societate.
„Dacă nu vin măsurile de ajustare, această ajustare o va face piața. Cum? În primul rând prin deprecierea de curs, creșteri de dobânzi și, în final, ajustare brutală a economiei, ceea ce nu ne dorim și ați văzut că și BNR a punctat foarte bine lucrul acesta. Guvernatorul, spre exemplu, în ultima conferință de presă, cu raportatul asupra inflației, a punctat acest lucru – să nu lăsăm piețele să facă ajustarea, să o facem noi, pentru că dacă o fac piețele ajustarea, se va face haotic, cu costuri foarte mari pentru societate, în special pentru cei cei mai vulnerabili”, a mai precizat economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Mesajele guvernatorului BNR după prezentarea raportului asupra inflației pot fi citite AICI
Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, spune că nu dorește să comenteze analizele altor bănci, însă în opinia sa, nu se așteaptă la o depreciere necontrolată a cursului în următorii ani, spunând că, atunci când apar presiuni de depreciere, Banca Centrală intervine.
„Noi nu comentăm analizele altora. Eu pot să îmi spun opinia. Nu cred că ar exista riscuri de volatilitate, de scădere a leului, în general leul are un managed float destul de strâns manageriat de Banca Centrală a României, care are la dispoziție un nivel al rezervelor adecvat. Și dacă ne uităm la așteptările de intrări pe următorii ani, aceste rezerve chiar vor crește și vor ajunge la un nivel ante-pandemie, nu ne așteptăm la o depreciere a cursului nu am avut niciodată ca scenariu de bază. Presiunile sunt de depreciere în ceea ce privește leul. Însă, atâta timp cât acest deficit de cont curent este compensat, atunci când este nevoie de intervențiile Băncii Centrale, nu vedem posibilitatea ca Banca Națională a României să renunțe la politica de flotare controlată a cursului de schimb. Această depreciere are un impact destul de mare în România”, a declarat Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, pentru Economedia.
Potrivit celui mai recent raport BNR asupra inflației, cursul de schimb leu/euro și-a amplificat întrucâtva fluctuațiile în primele două luni ale trimestrului II, pentru ca ulterior să se stabilizeze pe un palier ușor superior celui pe care s-a menținut în semestrul I 2022.
„În raport cu dolarul SUA, leul a tins să se întărească pe parcursul lunii iunie, în condițiile în care acesta a pierdut o mare parte din câștigul de valoare față de euro din luna anterioară, pe fondul creșterii apetitului global pentru risc și al așteptărilor de înăsprire relativ mai pronunțată a politicii monetare de către BCE în perioada următoare”, potrivit raportului BNR.
Raport mai arată că, pe ansamblul trimestrului II, rulajul pieței valutare interbancare s-a mărit semnificativ față de intervalele precedente, iar soldul tranzacțiilor a redevenit negativ, preponderent pe seama operațiunilor nerezidenților.
„În acest interval, leul s-a depreciat în raport cu euro cu 0,7 la sută în termeni nominali și s-a apreciat cu 1,1 la sută în termeni reali; față de dolarul SUA, acesta s-a apreciat cu 0,7 la sută în termeni nominali și cu 2,5 la sută în termeni reali, în condițiile în care valoarea monedei americane a continuat să scadă în raport cu euro. Din perspectiva variației anuale medii a cursului de schimb, leul și-a menținut constantă aprecierea în raport cu euro și și-a diminuat semnificativ deprecierea față de dolar”, potrivit raportului BNR.