Războiul salariilor a început în Statele Unite, unde McDonald’s și Amazon anunță salarii majorate pentru a atrage forța de muncă, în timp ce mai multe state vor să reducă sau să suprime încă din iunie alocațiile suplimentare de șomaj acordate pe fondul crizei Covid, relatează agenția internațională de presă AFP, preluată de publicația boursorama.com.
Activitatea companiilor redemarează, pe măsură ce populația este vaccinată. Dar există dificultăți mari cu recrutarea, în special în sectoarele unde salariile sunt mici, începând cu restaurantele.
McDonald’s a decis să majoreze o serie de salarii în fața unei “situații complicate la nivel de recrutare”, a explicat joi Joe Erlinger, de la celebrul lanț de fast food.
Pentru a recruta rapid 10.000 de persoane, grupul a majorat salariile la angajare pentru locațiile pe care le gestionează în mod direct și care se află acum între 11 și 17 dolari pe oră pentru angajați și între 15 și 20 de dolari pentru manageri.
Salariul minim este de 7,25 dolari în SUA dar mai multe state impun un nivel mai ridicat.
“Aproape de socialism”
Un alt lanț de restaurante fast food, Chipotle, a anunțat luni o majorare a salariului la angajare la 11 dolari pe oră, cu obiectivul unui salariu mediu orar de 15 dolari până în iulie.
Potrivit datelor disponibile ale departamentului american al Muncii, salariul mediu orar al angajaților din fast-food era de 11,47 dolari în mai 2020.
Gigantul comerțului online Amazon, care a anunțat joi că vrea să recruteze 75.000 de persoane în SUA și în Canada, propune un salariu mediu orar de peste 17 dolari și prime de până la 1.000 de dolari.
Numeroși americani, concediați în perioada crizei, preferă să aștepte înainte de a căuta un loc de muncă în speranța unui salariu mai bun, profitând de alocațiile de șomaj neobișnuit de generoase.
Iar alții nu pot încă reveni la muncă, în special din cauză că trebuie să stea cu copiii.
“Auzim în mod regulat companii care ne spun că majorează salariile, dar nu reușesc nici așa să atragă muncitori”, a comentat joi Christopher Waller, guvernator în cadrul băncii centrale americane (Fed).
În opinia sa, acest “decalaj este temporar” și se va resorbi odată cu redeschiderea completă a școlilor și expirarea alocațiilor suplimentare de șomaj.
Opoziția republicană acuză alocațiile de șomaj.
În fața hemoragiei de locuri de muncă pierdute pe fondul pandemiei, guvernul a extins în mai multe reprize facilitățile. Șomerii pot acum să încaseze alocație până în 6 septembrie, la fel ca și lucrătorii independenți.
Dar sunt incriminați în special cei 300 de dolari acordați săptămînal de statul federal tuturor beneficiarilor.
“Este mai aproape de socialism decât tot ce am văzut”, a reacționat guvernatorul statului Carolina de Sud, Henry McMaster, la Fox News.
609.000 de persoane fără alocații
Administrațiile americane nu manifestă în mod general o astfel de generozitate. În funcție de stat, șomajul este acordat în general între 3 și 6 luni, de la maxim 235 de dolari pe săptămână în Mississippi la peste 800 în Massachusetts.
Carolina de Sud, dar și Arkansas, Missouri, Dakota de Nord sau Wyoming vor de acum să renunțe la aceste facilități.
“Cel puțin 11 state” vor să reducă sau chiar să suprime ajutoarele suplimentare, din iunie sau din iulie, a arătat Nancy Vanden Houten, analist la Oxford Economics.
Aceasta înseamnă că cel puțin “609.000 de persoane (…) vor pierde orice alocație de șomaj” și peste “279.000 de persoane vor pierde cei 300 de dolari suplimentari”, a afirmat ea.
Ori, “lipsesc încă milioane de locuri de muncă” în raport cu situația dinaintea pandemiei, a pledat secretarul pentru Transporturi Pete Buttigieg, joi, la televiziunea CNBC, apărând necesitatea menținerii acestor ajutoare.
Președintele Joe Biden a refuzat marți anularea acestor ajutoare, lansând însă și un avertisment: “dacă încasați o alocație de șomaj și cineva vă oferă un loc de muncă convenabil, nu puteți refuza acest loc de muncă pentru a continua să încasați șomajul”.