Sursa foto: Dreamstime
În pofida mediului internațional dificil și a riscurilor semnificative de scădere, se așteaptă ca economiile majorității țărilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est să înregistreze performanțe bune în 2024 – în special cele ale statelor membre ale UE dintre acestea. Aceasta este concluzia celei mai recente previziuni de primăvară a Institutului pentru Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw) pentru 23 de țări din regiune, scrie Emerging Europe.
„Cu salarii reale în creștere – datorate în primul rând unei scăderi semnificative a inflației – consumul privat este principalul motor de creștere”, spune Olga Pindyuk, economist la wiiw și autorul principal al previziunilor de primăvară.
„Activitatea de investiții își va reveni doar treptat. Cu toate acestea, în industria prelucrătoare – în special în țările din Visegrád, care sunt strâns legate de economia germană aflată în dificultate – observăm în continuare provocări”, notează Pindyuk.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Redresarea sperată a economiei germane începând din 2025 – atât de crucială pentru regiune – va juca, în mod natural, un rol esențial”.
Convergența continuă
Pentru 2024, wiiw prevede o creștere medie de 2,5% pentru membrii UE din regiune; aceasta ar trebui să crească la 3% în 2025. Aceasta înseamnă că este probabil ca acestea să depășească semnificativ performanța zonei euro (0,6%), care aproape va stagna în acest an, și vor crește de aproape două ori mai repede decât zona euro anul viitor (1,6%).
„Membrii UE din Europa Centrală și de Est își continuă astfel procesul de recuperare a decalajelor economice la 20 de ani de la începutul extinderii UE spre est, chiar dacă acesta va încetini oarecum începând cu 2025”, comentează Pindyuk.
Se estimează că țările Visegrád, respectiv Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria, vor înregistra o rată de expansiune de 2,4% în medie în acest an, care va crește la 3% în 2025. Deși, în teorie, Polonia și Ungaria au crescut din nou accesul la fondurile UE, datorită evoluțiilor recente (un nou guvern în Polonia și acordul dintre Viktor Orbán și UE privind Ucraina), fluxul efectiv de fonduri este încă lent în cazul Poloniei și în mare parte încă nu s-a materializat în cazul Ungariei.
Membrii UE din sud-estul Europei, România (3%) și Croația (2,9%), sunt așteptați să înregistreze o creștere deosebit de puternică în 2024. Afluxul de fonduri din fondul de redresare a coronavirusului NextGenerationEU sprijină economia din această țară.
Cele șase țări din Balcanii de Vest vor înregistra o creștere medie de trei procente (în frunte cu Muntenegru, cu o creștere de 4,2%).
Cu toate acestea, pentru întreaga regiune, există riscuri considerabile de scădere. „Un război major în Orientul Mijlociu între Israel și Iran ar duce probabil la un alt șoc al prețurilor la energie și ar alimenta din nou inflația”, avertizează Pindyuk.
„O redresare excesiv de slabă în Germania, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare globale și alegerea lui Donald Trump ca viitor președinte al SUA ar putea, de asemenea, să creeze turbulențe în regiune”.
Ucraina
Pentru Ucraina, în special, o posibilă victorie a lui Trump în alegeri aruncă deja o umbră lungă. Deși țara a dat dovadă de o rezistență uimitoare de la începutul invaziei rusești, incertitudinea persistentă cu privire la ajutorul militar și economic occidental și întârzierile în ceea ce privește acesta frânează redresarea.
Institutul de la Viena preconizează o creștere de 3,2% pentru Ucraina în acest an, după ce în 2023 va fi de 5,3%. În ciuda unor succese economice precum redeschiderea coridorului Mării Negre pentru exportul de produse agricole și metalurgice – un fel de colac de salvare pentru Ucraina – țara a suferit din cauza blocării comerțului prin granița comună cu Polonia de către fermierii din țară.
În 2023, exporturile ucrainene de bunuri către Polonia au scăzut cu aproximativ o treime. La aceasta se adaugă recentele atacuri aeriene masive ale Rusiei.
„Lipsa rachetelor de apărare aeriană devine, de asemenea, din ce în ce mai mult o problemă economică, deoarece aprovizionarea cu energie și companiile industriale importante sunt lovite din ce în ce mai des”, adaugă Pindyuk.
„În cele din urmă, totul va depinde de primirea unui ajutor militar și financiar adecvat și în timp util din partea Occidentului: numai în 2024, Ucraina se confruntă cu un deficit de finanțare de 40 de miliarde de dolari americani.”